DEMOCRATZÍE democratzii s. f. Forma de guvernare in care suprematzia apartzine poporului Din fr. démocratie.

democratzie sf [At: (a. 1645) HERODOT 325 / V: (inv) ~atzi^[1] ~atie ~tziune di~ / Pl: ~ii / E: fr démocratie cf gr δημοκρατία] 1 Forma de organizare shi de conducere politica a societatzii bazata pe principiul exercitarii puterii de catre popor. 2 (Is; iuz) ~ socialista Forma de organizare politica a societatzii caraterizata prin participarea poporului la conducerea societatzii shi bazata pe proprietatea sociala asupra mijloacelor de productzie. 3 (Is) ~ interna de partid Parte integranta a centralismului democratic caracteristica partidului marxistleninist potrivit careia membrii partidului aveau dreptul de a participa efectiv la rezolvarea problemelor legate de politica partidului shi de viatza interna de partid. 4 Conceptzie politica potrivit careia puterea trebuie sa fie exercitata de catre popor.

DEMOCRATZÍE democratzii s. f. Forma de organizare shi de conducere a unei societatzi in care poporul ishi exercita (direct sau indirect) puterea. Din fr. démocratie.

DEMOCRATZÍE democratzii s. f. Forma de organizare a statului in care puterea este exercitata de popor; ea este indisolubil legata de dictatura clasei in mina careia se gaseshte puterea de stat ceea ce determina natura orinduirii respective. ◊ Democratzie sovietica (sau socialista) = forma superioara de organizare a statului (realizata in U.R.S.S.) in care puterea apartzine poporului muncitor care shio exercita prin Sovietele de deputatzi; ea indeplineshte functziile dictaturii proletariatului conducind masele muncitoare in lupta pentru construirea comunismului. Expresia consecventa pina la capat a democratismului socialist este democratzia sovietica cea mai inalta forma a democratziei democratzia intregului popor. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 526. Crearea unitatzii politice shi morale a societatzii sovietice constituie una din cele mai maretze cuceriri ale democratziei sovietice. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 388 1/5. Democratzie populara = forma de organizare a statului aparuta intro serie de tzari din Europa shi din Asia in urma victoriilor istorice ale Uniunii Sovietice in cel deal doilea razboi mondial shi a mishcarii de eliberare a poporului; ea indeplineshte functziile dictaturii proletariatului in perioada de trecere de la capitalism la socialism. Regimul nostru de democratzie populara dobindeshte pe zi ce trece o baza tot mai trainica. El indeplineshte cu succes functziile dictaturii proletariatului. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 308. Partidul a condus victorios pe oamenii muncii in lupta pentru rasturnarea puterii exploatatorilor pentru faurirea regimului de democratzie populara. SCINTEIA 1953 nr. 2757. Democratzie burgheza (sau capitalista) = forma de organizare a statului in care parlamentarismul constituie o acoperire a dominatziei clasei capitaliste asupra oamenilor muncii. Democratzie interna de partid = principiu organizatoric al partidelor comuniste shi muncitoreshti care asigura dreptul masei membrilor de partid de a participa efectiv la rezolvarea tuturor problemelor in legatura cu politica partidului shi cu viatza de partid de a alege organele de conducere shi de a controla activitatea lor de a desfashura larg critica shi autocritica shi contribuie la intarirea legaturii partidului cu masele; el este o parte componenta a centralismului democratic. Democratzia interna de partid creeaza conditziile dezvoltarii activitatzii shi initziativei organizatziilor shi ale membrilor de partid ale raspunderii lor fatza de soarta politicii partidului. SCINTEIA 1954 nr. 3101. Democratzie interna (p. ext. in sistemul de organizare al organizatziilor de masa). Critica shi autocritica au contribuit la intarirea conducerii gospodariilor colective la intarirea democratziei interne. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 624. Desfashurarea alegerilor trebuie sa contribuie in acelashi timp la intarirea shi dezvoltarea la un nivel mai mare a democratziei muncitoreshti in sindicate. SCINTEIA 1949 nr. 1321.

DEMOCRATZÍE s.f. Forma de organizare shi conducere politica a societatzii in care puterea suprema este exercitata de popor. [Gen. iei var. democratziune s.f. / < fr. démocratie it. democrazia cf. gr. demokratia < demos popor kratos putere].

DEMOCRATZÍE s. f. forma de organizare politica a societatzii care proclama principiul detzinerii puterii de catre popor. ◊ ~ sclavagista = tip de democratzie in care puterea era exercitata de stapanii de sclavi; ~ burgheza = forma specifica oranduirii capitaliste prin care se incearca sa se asigure libertatea shi egalitatea generala a cetatzenilor in fatza legilor; ~ populara = forma de democratzie aparuta intro serie de tzari din Europa shi Asia dupa cel deal doilea razboi mondial in care puterea apartzine clasei muncitoare in aliantza cu tzaranimea shi alte categorii de oameni ai muncii; ~ interna de partid = principiu organizatoric al partidului marxistleninist potrivit caruia totzi membrii sai ar avea dreptul de a participa efectiv la rezolvarea problemelor legate de politica partidului shi de viatza interna de partid; ~ economica = democratzie care presupune participarea sistematica directa sau prin reprezentantzi (inclusiv manageri) liber shi expres aleshi ai poporului la conducerea shi realizarea procesului de productzie repartitzie shi schimb la toate nivelurile economiei. (< fr. démocratie gr. demokratia)

DEMOCRATZÍE ~i f. 1) Forma de organizare shi de conducere politica a societatzii care proclama suveranitatea poporului. 2) Forma de guvernare a statului bazata pe separatzia puterilor shi pe votul universal. 3) Stat caruia i este proprie o astfel de organizare. 4) Metoda de conducere a unui colectiv care asigura participarea tuturor membrilor la luarea deciziilor importante. [Art. democratzia; G.D. democratziei; Sil. tzie] /<fr. démocratie

democratzie f. guvern in care poporul e suveran: Frantza moderna e o democratzie.

*democratzíe f. (vgr. demokratía d. demos popor shi kratos putere. V. aristocratzie). Societate in care guverneaza poporu intreg: Pericle organiza democratzia la Atena. Poporu clasele populare. Democratzia poate deveni ushor demagogie ceĭa ce se intimpla shi des. Ia trebuie sa fie posibilitatea de a da fiecaruĭa locu care i se cuvine dupa munca (merit valoare).

democratziune sf vz democratzie

DEMOCRATZIÚNE s.f. v. democratzie.

democratzíe (mocra) s. f. art. democratzía g.d. art. democratzíei; pl. democratzíi art. democratzíile

democratzíe s. f. (sil. cra) art. democratzía g.d. art. democratzíei; pl. democratzíi art. democratzíile

democratzíe (democratzíi) s. f. Forma de organizare shi conducere a unei societatzi in care poporul ishi exercita direct puterea. Fr. démocratie shi inainte (sec. XVIII) din gr. δημοϰρατεία (Ga’ldi 172). Der. (din fr.) democrat adj.; democratic adj.; democratiza vb.

DEMO „popor populatzie colectivitate”. ◊ gr. demos „populatzie popor” > fr. demo it. id. germ. id. engl. id. > rom. demo. □ ~crat (v. crat) s. m. shi f. (adept) al democratziei; ~cratzie (v. cratzie) s. f. forma politica de organizare a societatzii in care puterea este exercitata de masele populare; ~fobie (v. fobie) s. f. teama patologica de aglomeratziile de oameni; ~graf (v. graf) s. m. shi f. specialist in demografie; ~grafie (v. grafie) s. f. disciplina sociala care studiaza statistic fenomenele shi procesele din cadrul colectivitatzilor umane; ~logie (v. logie₁) s. f. shtiintza care studiaza creatziile shi traditziile populare; sin. demopsihologie; ~metrie (v. metrie₁) s. f. demografie teoretica; ~psihologie (v. psiho v. logie₁) s. f. demologie*; ~scopie (v. scopie) s. f. disciplina care are k obiect cunoashterea opiniei publice prin mijloace statistice; ~tehnografie (v. tehno v. grafie) s. f. tehnica a descrierii fenomenelor folclorice.