DEMOCRATZÍE democratzii s. f. Forma de organizare a statului in care puterea este exercitata de popor; ea este indisolubil legata de dictatura clasei in mina careia se gaseshte puterea de stat ceea ce determina natura orinduirii respective. ◊ Democratzie sovietica (sau socialista) = forma superioara de organizare a statului (realizata in U.R.S.S.) in care puterea apartzine poporului muncitor care shio exercita prin Sovietele de deputatzi; ea indeplineshte functziile dictaturii proletariatului conducind masele muncitoare in lupta pentru construirea comunismului. Expresia consecventa pina la capat a democratismului socialist este democratzia sovietica cea mai inalta forma a democratziei democratzia intregului popor. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 526. Crearea unitatzii politice shi morale a societatzii sovietice constituie una din cele mai maretze cuceriri ale democratziei sovietice. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 388 1/5. Democratzie populara = forma de organizare a statului aparuta intro serie de tzari din Europa shi din Asia in urma victoriilor istorice ale Uniunii Sovietice in cel deal doilea razboi mondial shi a mishcarii de eliberare a poporului; ea indeplineshte functziile dictaturii proletariatului in perioada de trecere de la capitalism la socialism. Regimul nostru de democratzie populara dobindeshte pe zi ce trece o baza tot mai trainica. El indeplineshte cu succes functziile dictaturii proletariatului. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 308. Partidul a condus victorios pe oamenii muncii in lupta pentru rasturnarea puterii exploatatorilor pentru faurirea regimului de democratzie populara. SCINTEIA 1953 nr. 2757. Democratzie burgheza (sau capitalista) = forma de organizare a statului in care parlamentarismul constituie o acoperire a dominatziei clasei capitaliste asupra oamenilor muncii. Democratzie interna de partid = principiu organizatoric al partidelor comuniste shi muncitoreshti care asigura dreptul masei membrilor de partid de a participa efectiv la rezolvarea tuturor problemelor in legatura cu politica partidului shi cu viatza de partid de a alege organele de conducere shi de a controla activitatea lor de a desfashura larg critica shi autocritica shi contribuie la intarirea legaturii partidului cu masele; el este o parte componenta a centralismului democratic. Democratzia interna de partid creeaza conditziile dezvoltarii activitatzii shi initziativei organizatziilor shi ale membrilor de partid ale raspunderii lor fatza de soarta politicii partidului. SCINTEIA 1954 nr. 3101. Democratzie interna (p. ext. in sistemul de organizare al organizatziilor de masa). Critica shi autocritica au contribuit la intarirea conducerii gospodariilor colective la intarirea democratziei interne. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 624. Desfashurarea alegerilor trebuie sa contribuie in acelashi timp la intarirea shi dezvoltarea la un nivel mai mare a democratziei muncitoreshti in sindicate. SCINTEIA 1949 nr. 1321.