15 definitzii pentru degenerescentza

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DEGENERESCÉNTZA degenerescentze s. f. Modificarea patologica regresiva anatomica shi functzionala a unui tzesut sau a unui organ k urmare a suprimarii legaturii lor cu sistemul nervos sau cu circulatzia sangvina a unei intoxicatzii grave a organismului sau a unui deficit de metabolism; degenerare. Din fr. dégénérescence.

DEGENERESCÉNTZA degenerescentze s. f. Modificarea patologica regresiva anatomica shi functzionala a unui tzesut sau a unui organ k urmare a suprimarii legaturii lor cu sistemul nervos sau cu circulatzia sangvina a unei intoxicatzii grave a organismului sau a unui deficit de metabolism; degenerare. Din fr. dégénérescence.

degenerescentza sf [At: MAN. SANAT. 149/18 / V: (ivr) desg~ ~cin~ / Pl: ~tze / E: fr dégénérescence] 18 Modificare patologica regresiva (anatomica shi) functzionala (a unui tzesut sau) a unui organ k urmare (a suprimarii legaturii lor cu sistemul nervos sau) (cu circulatzia sanguina) (a unei intoxicatzii grave a organismului sau) a unui deficit de metabolism Si: (inv) degeneratzie (916). 916 (Pex) Tendintza de degenerare (18).

DEGENERESCÉNTZA degenerescentze s. f. Tendintza de a degenera; degenerare. Intrebuintzarea permanenta a alcoolului adeseori produce asha numita degenerescentza grasoasa a mushchiului cardiac. ANATOMIA 65. ◊ Fig. Decadentza moderna apartzine aceluiashi curent care lam studiat; e degenerescentza lui. GHEREA ST. CR. III 104.

DEGENERESCÉNTZA s.f. 1. Tendintza de degenerare. ♦ Modificare patologica regresiva a unui tzesut sau organ. 2. (Mat.) Existentza mai multor functzii proprii corespunzatoare unei singure valori proprii a unui operator. [Cf. fr. dégénérescence].

DEGENERESCÉNTZA s. f. 1. tendintza de degenerare. ◊ modificare patologica regresiva a unui tzesut sau organ. 2. (mat.) existentza mai multor functzii proprii corespunzatoare unei singure valori proprii unui operator. (< fr. dégénérescence)

DEGENERESCÉNTZA ~e f. 1) Tendintza de degenerare. 2) med. Modificare regresiva a unui tzesut sau a unui organ sustzinuta de perturbarea functziilor acestora. /<fr. dégénérescence

degenerescentza f. tendentza de a degenera.

degenerescéntza f. pl. e (fr. dégénérescense). Barb. Degenerare.

degenerescintza sf vz degenerescentza

desgenerescentza sf vz degenerescentza

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

degenerescéntza s. f. g.d. art. degenerescéntzei; pl. degenerescéntze

degenerescéntza s. f. g.d. art. degenerescéntzei; pl. degenerescéntze

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DEGENERESCENTZA s. (MED.) atrofie atrofiere degenerare degeneratzie. (~ unui organ.)

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

DEGENERESCÉNTZA (< fr.) s. f. 1. (BIOL.) Transformare a unei structuri biologice organizate intro structura ce shia pierdut atat caracterele distincte cat shi functzia normala. 2. (MED.) Modificare patologica regresiva a unui tzesut sau a unui organ k urmare a suprimarii legaturii cu sistemul nervos sau cu circulatzia sangvina a unei intoxicatzii grave a organismului sau a unui deficit de metabolism (ex. d. grasa d. amiloida etc.). 3. (PSIH.) Degradare mentala shi morala. 4. (MAT. FIZ.) Existentza mai multor functzii proprii corespunzatoare unei singure valori proprii a unui operator.

Intrare: degenerescentza
degenerescentza substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • degenerescentza
  • degenerescentza
plural
  • degenerescentze
  • degenerescentzele
genitiv-dativ singular
  • degenerescentze
  • degenerescentzei
plural
  • degenerescentze
  • degenerescentzelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desgenerescentza
  • desgenerescentza
plural
  • desgenerescentze
  • desgenerescentzele
genitiv-dativ singular
  • desgenerescentze
  • desgenerescentzei
plural
  • desgenerescentze
  • desgenerescentzelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • degenerescintza
  • degenerescintza
plural
  • degenerescintze
  • degenerescintzele
genitiv-dativ singular
  • degenerescintze
  • degenerescintzei
plural
  • degenerescintze
  • degenerescintzelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

degenerescentza, degenerescentzesubstantiv feminin

  • 1. Tendintza de degenerare. DLRLC DN
    • format_quote Intrebuintzarea permanenta a alcoolului adeseori produce asha numita degenerescentza grasoasa a mushchiului cardiac. ANATOMIA 65. DLRLC
    • format_quote figurat Decadentza moderna apartzine aceluiashi curent care lam studiat; e degenerescentza lui. GHEREA ST. CR. III 104. DLRLC
    • 1.1. Modificarea patologica regresiva anatomica shi functzionala a unui tzesut sau a unui organ k urmare a suprimarii legaturii lor cu sistemul nervos sau cu circulatzia sangvina a unei intoxicatzii grave a organismului sau a unui deficit de metabolism. DEX '09 DEX '98 DN
      sinonime: degenerare
  • 2. matematica Existentza mai multor functzii proprii corespunzatoare unei singure valori proprii a unui operator. DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.