10 definitzii pentru defetist (adj.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DEFETÍST A defetishti ste adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care tzine de defetism referitor la defetism. 2. S. m. shi f. Partizan al defetismului. Din fr. défaitiste.
DEFETÍST A defetishti ste adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care tzine de defetism referitor la defetism. 2. S. m. shi f. Partizan al defetismului. Din fr. défaitiste.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de dante
- actziuni
defetíst ~a [At: PAS Z. III 260 / Pl: ~ishti ~e / E: fr défetiste] 14 smf a (Persoana) care adera la defetism (12). 56 a Referitor la defetism (12). 78 a Al defetismului (12). 910 De defetism (12).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEFETÍST1 A defetishti ste adj. Care tzine de defetism. Zvonuri defetiste.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEFETÍST A adj. Referitor la defetism propriu defetismului. // s.m. shi f. Partizan sustzinator al unei atitudini de defetism. [< fr. défaitiste].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEFETÍST A adj. s. m. f. (partizan) al defetismului. (< fr. défaitiste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
DEFETÍST1 ~sta (~shti ~ste) Care tzine de defetism; propriu defetismului. /<fr. défaitiste
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
defetíst adj. m. s. m. pl. defetíshti; adj. f. s. f. defetísta pl. defetíste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
defetíst adj. m. s. m. pl. defetíshti; f. sg. defetísta pl. defetíste
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DEFETÍST adj. v. neincrezator sceptic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
defetist adj. v. NEINCREZATOR. SCEPTIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
defetist, defetistaadjectiv
- 1. Care tzine de defetism referitor la defetism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: neincrezator sceptic
- Zvonuri defetiste. DLRLC
-
etimologie:
- défaitiste DEX '09 DEX '98 DN