19 definiții pentru decorație / decorațiune
din care- explicative (13)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECORÁȚIE, decorații, s. f. 1. Distincție (ordin, medalie) ce se acordă cuiva pentru merite deosebite într-un anumit domeniu de activitate, pentru o faptă eroică sau pentru servicii excepționale aduse țării. 2. (Rar) Acțiunea, arta de a decora, de a orna; (concr.) totalitatea obiectelor care servesc la împodobire, la ornamentație. [Var.: (înv.) decorațiúne s. f.] – Din fr. décoration, lat. decoratio, -onis.
decorație sf [At: DEX / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr décoration, lat decoratio, -onis] 1 Distincție (ordin, medalie) care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o anumită activitate, pentru fapte eroice sau pentru servicii excepționale aduse unui stat. 2-3 (Acțiune sau) artă de a împodobi clădiri, săli, obiecte etc. 4 (Ccr) Totalitate a obiectelor care servesc la împodobire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECORÁȚIE, decorații, s. f. 1. Distincție (ordin, medalie) ce se acordă cuiva pentru merite deosebite într-un anumit domeniu de activitate, pentru o faptă eroică sau pentru servicii excepționale aduse statului. 2. (Rar) Acțiunea, arta de a decora, de a orna; (concr.) totalitatea obiectelor care servesc la împodobire, la ornamentație. [Var.: (înv.) decorațiúne s. f.] – Din fr. décoration, lat. decoratio, -onis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
DECORÁȚIE, decorații, s. f. 1. Insignă, semn de distincție conferit unei persoane sau unui colectiv, pentru evidențiere în muncă, pentru o faptă eroică sau pentru alte servicii aduse statului. [Prezidiul Marii Adunări Naționale] instituie decorațiile, medaliile și titlurile onorifice ale Republicii Populare Romîne. CONST. R.P.R. 22. Ambasadorul are să vă prindă personal decorația în piept? CAMIL PETRESCU, T. III 294. 2. (Rar) Acțiunea de a decora și rezultatul ei (v. decorare); (concretizat) totalitatea obiectelor care servesc la decorare. – Variantă: decorațiúne (pronunțat -ți-u-) (CAMIL PETRESCU, T. III 522) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECORÁȚIE s.f. 1. Insignă, semn distinctiv conferit cuiva pentru o faptă eroică, pentru evidențiere în muncă etc. 2. Arta și tehnica executării decorurilor. ♦ Totalitatea ornamentelor care servesc la înfrumusețarea unui obiect. [Gen. -iei, var. decorațiune s.f. / cf. fr. décoration, it. decorazione, lat. decoratio].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECORÁȚIE s. f. 1. distincție conferită cuiva pentru o faptă eroică, pentru merite deosebite etc.; medalie, insignă. 2. arta și tehnica executării decorurilor. ◊ ornamentație. ◊ totalitatea ornamentelor care servesc la înfrumusețarea unui obiect. (< fr. décoration, lat. decoratio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DECORÁȚIE1 ~i f. 1) Arta executării decorurilor. 2) rar v. DECOR. [Art. decorația; G.-D. decorației; Sil. -ți-e] /<fr. décoration, lat. decoratio, ~onis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DECORÁȚIE2 ~i f. Însemn (medalie, ordin, insignă etc.) conferit cuiva pentru o faptă eroică sau pentru merite deosebite într-o activitate. [Art. decorația; G.-D. decorației; Sil. -ți-e] /<fr. décoration, lat. decoratio, ~onis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DECORAȚIÚNE s. f. v. decorație.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECORAȚIÚNE s. f. v. decorație.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
DECORAȚIÚNE s. f. v. decorație.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
decorațiune sf vz decorație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECORAȚIÚNE s.f. v. decorație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
decorați(un)e f. 1. acțiunea de a decora, de a orna; 2. ornament de pictură, de sculptură; 3. reprezentarea locului unde se petrece o acțiune dramatică; 4. semn de distincțiune dat de un suveran: Steaua României.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*decorațiúne f. (lat. decoratio, – ónis). Înfrumusețare, ornament. Decor la teatru ca să reprezente locu unde s’a petrecut acțiunea. Semn distinctiv de metal conferit cuĭva de un șef de stat ca recompensă. – Și -áție.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decoráție (-ți-e) s. f., art. decoráția (-ți-a), g.-d. art. decoráției; pl. decoráții, art. decoráțiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decoráție s. f. (sil. -ți-e), art. decoráția (sil. -ți-a), g.-d. art. decoráției; pl. decoráții, art. decoráțiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
decorație
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
*decorațiúne (-ți-u-) s. f., art. decorațiúnea, g.-d. art. decorațiúnii; pl. decorațiúni, art. decorațiúnile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DECORÁȚIE s. 1. (depr.) tinichea, (impr.) medalie. (A primit o ~ pentru vitejie.) 2. ornamentație. (O frumoasă ~ interioară.) 3. v. podoabă. 4. v. împodobire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DECORAȚIE s. 1. (depr.) tinichea, (impr.) medalie. (A primit o ~ pentru vitejie.) 2. ornamentație. (O frumoasă ~ interioară.) 3. decor, ornament, ornamentație. podoabă, (pop.) împodobire, zurzur. (Un obiect de ~.) 4. decorare, gătire, împodobire, înfrumusețare, ornamentare, ornare, pavoazare. (Execută ~ unui interior.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: -ți-u-ne
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
decorație, decorații / decorațiune, decorațiunisubstantiv feminin
- 1. Distincție (ordin, medalie) ce se acordă cuiva pentru merite deosebite într-un anumit domeniu de activitate, pentru o faptă eroică sau pentru servicii excepționale aduse țării. DEX '09 DLRLC DNsinonime: distincție insignă medalie
- [Prezidiul Marii Adunări Naționale] instituie decorațiile, medaliile și titlurile onorifice ale Republicii Populare Romîne. CONST. R.P.R. 22. DLRLC
- Ambasadorul are să vă prindă personal decorația în piept? CAMIL PETRESCU, T. III 294. DLRLC
-
- 2. Acțiunea, arta de a decora, de a orna. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 2.1. Totalitatea obiectelor care servesc la împodobire, la ornamentație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- décoration DEX '09 DEX '98 DN
- decoratio, -onis DEX '09 DEX '98 DN