8 definitzii pentru deceptzionat

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DECEPTZIONÁT A deceptzionatzi te adj. Care a suferit o deceptzie; dezamagit deziluzionat. [Pr.: tzio] V. deceptziona.[1]

  1. In original:... dezamagire deziluzionat...." LauraGellner

deceptzionat1 sn [At: MDA ms / P: ~tzio~ / Pl: ~uri / E: deceptziona] 12 Deceptzie (12).

deceptzionat2 ~a a [At: DEX / P: ~tzio~ / Pl: ~atzi ~e / E: deceptziona] Care a suferit o deceptzie Si: dezamagit deziluzionat.

DECEPTZIONÁT A deceptzionatzi te adj. Care a suferit o deceptzie; dezamagit deziluzionat. [Pr.: tzio] V. deceptziona.[1]

  1. In original:... dezamagire deziluzionat. LauraGellner

DECEPTZIONÁT A deceptzionatzi te adj. Care a suferit o deceptzie care a fost inshelat in sperantzele lui; dezamagit deziluzionat. Cometa nu se ivi. O parte din lume pleca acasa deceptzionata. MACEDONSKI O. III 90. In «Rolla» Musset zugraveshte un tip deceptzionat un pesimist contemporan lui. GHEREA ST. CR. II 319. Pronuntzat: tzio.

*deceptzionát a adj. Cuprins de deceptziune inshelat in sperantza. V. buzat.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DECEPTZIONAT adj. dezamagit deziluzionat (fam. fig.) dezumflat. (Un indragostit ~.)

Intrare: deceptzionat
deceptzionat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deceptzionat
  • deceptzionatul
  • deceptzionatu‑
  • deceptzionata
  • deceptzionata
plural
  • deceptzionatzi
  • deceptzionatzii
  • deceptzionate
  • deceptzionatele
genitiv-dativ singular
  • deceptzionat
  • deceptzionatului
  • deceptzionate
  • deceptzionatei
plural
  • deceptzionatzi
  • deceptzionatzilor
  • deceptzionate
  • deceptzionatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

deceptzionat, deceptzionataadjectiv

  • 1. Care a suferit o deceptzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cometa nu se ivi. O parte din lume pleca acasa deceptzionata. MACEDONSKI O. III 90. DLRLC
    • format_quote In «Rolla» Musset zugraveshte un tip deceptzionat un pesimist contemporan lui. GHEREA ST. CR. II 319. DLRLC
etimologie:
  • vezi deceptziona DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.