13 definiții pentru decapita
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECAPITÁ, decapitez, vb. I. Tranz. A executa un condamnat prin tăierea capului; a tăia capul cuiva. ♦ A separa capul bovinelor de corpul lor la abator. – Din fr. décapiter, lat. decapitare.
decapita vt [At: ASACHI, E. D. 19 / Pzi: ~téz, (înv) 3 ~ápită / E: fr décapiter] 1-2 (C.i. ființe) (A ucide sau) a executa ca urmare a unei pedepse prin tăierea capului Si: (Îvp) a descăpățâna.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECAPITÁ, decapitez, vb. I. Tranz. A ucide sau a executa pe cineva prin tăierea capului; a tăia capul cuiva. ◊ A separa capul bovinelor de corpul lor la abator. – Din fr. décapiter, lat. decapitare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
DECAPITÁ, decapitez, vb. I. Tranz. A ucide sau a executa pe cineva prin tăierea capului, a tăia capul cuiva. Mihai a fost ucis în cortul din tabăra sa de lîngă Turda, de către ucigașii trimiși de Basta... Cadavrul lui Mihai a fost apoi decapitat, trunchiul fiindu-i lăsat neîngropat pe cîmp. IST. R.P.R. 179. Era încă foarte vecin timpul în care vodă Ghica căzuse decapitat de un capugi-bașa. MACEDONSKI, O. IV 117.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECAPITÁ vb. I. tr. A tăia capul cuiva, a executa (pe cineva) prin tăierea capului. ♦ A separa capul bovinelor de corpul lor la abator. [< fr. décapiter, it., lat. decapitare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECAPITÁ vb. tr. 1. a tăia capul cuiva; a ucide; a executa un condamnat prin tăierea capului. ◊ a separa capul bovinelor de corpul lor la abator. 2. (fig.) a suprima, a reduce la neputință principalii șefi ai unui partid, ai unei bande etc[1]. (< fr. décapiter)
- probabil incomplet, în franceză sensul figurat se referă la instituții, grupări etc. — raduborza
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DECAPITÁ ~éz tranz. 1) (condamnați) A executa prin tăierea capului. 2) (bovine) A tăia, înlăturând capul. /<fr. décapiter, lat. decapitare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
decapità v. a tăia capul.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*decapitéz v. tr. (fr. décapiter, mlat. decápito, -táre, d. de și cáput, cápitis, cap. V. scapăt). Taĭ capu despărțindu-l de corp: Ludovic XVI a fost decapitat. V. descăpățînez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decapitá (a ~) (a tăia capul) vb., ind. prez. 3 decapiteáză
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decapitá vb., ind. prez. 1 sg. decapitéz, 3 sg. și pl. decapiteáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DECAPITÁ vb. (înv.) a descăpățâna, a scurta. (A ~ pe un condamnat la moarte.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DECAPITA vb. (înv.) a descăpățîna, a scurta. (A ~ pe un condamnat la moarte.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
decapita, decapitezverb
- 1. A executa un condamnat prin tăierea capului; a tăia capul cuiva. DEX '09 DLRLC DNsinonime: descăpățâna scurta ucide
- Mihai a fost ucis în cortul din tabăra sa de lîngă Turda, de către ucigașii trimiși de Basta... Cadavrul lui Mihai a fost apoi decapitat, trunchiul fiindu-i lăsat neîngropat pe cîmp. IST. R.P.R. 179. DLRLC
- Era încă foarte vecin timpul în care vodă Ghica căzuse decapitat de un capugi-bașa. MACEDONSKI, O. IV 117. DLRLC
- 1.1. A separa capul bovinelor de corpul lor la abator. DEX '09 DEX '98 DN
-
- 2. A suprima, a reduce la neputință principalii șefi ai unui partid, ai unei bande etc. MDN '00
etimologie:
- décapiter DEX '09 DEX '98 DN
- decapitare DEX '09 DEX '98 DN