9 definitzii pentru debusola
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DEBUSOLÁ debusolez vb. I. Tranz. shi refl. A (se) dezorienta. Din fr. déboussoler.
debusola vt [At: DEX2 / Pzi: ~léz / E: fr déboussoler] (Frm; liv) A dezorienta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEBUSOLÁ debusolez vb. I. Tranz. (Frantzuzism) A dezorienta. Din fr. déboussoler.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
DEBUSOLÁ vb. tr. a dezorienta. (< fr. déboussoler)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A DEBUSOLÁ ~éz tranz. fam. A face sa se debusoleze; a dezorienta. /<fr. déboussoler
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE DEBUSOLÁ ma ~éz intranz. A pierde simtzul orientarii; a se dezorienta. /<fr. déboussoler
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
*debusolá (a ~) vb. ind. prez. 3 debusoleáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
debusolá vb. ind. prez.1 sg. debusoléz 3 sg. shi pl. debusoleáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DEBUSOLÁ vb. v. deruta descumpani dezorienta incurca zapaci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
debusola, debusolezverb
- 1. A (se) dezorienta. DEX '09 MDN '00sinonime: dezorienta
etimologie:
- déboussoler DEX '09 DEX '98 MDN '00