7 definitzii pentru debarasare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DEBARASÁRE debarasari s. f. Actziunea de a debarasa. V. debarasa.
DEBARASÁRE debarasari s. f. Actziunea de a debarasa. V. debarasa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
debarasare sf [At: DEX / Pl: ~sari / E: debarasa] 1 Alungare a unei persoane incomode Si: debarasat1 (1). 2 Aruncare a obiectelor nefolositoare Si: debarasat1 (2). 3 (Spc) Inlaturare de pe mesele unui local a veselei murdare a resturilor alimentare etc. Si: debarasat1 (3).[1] modificata
- In original E: devarasa evident greshit — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEBARASÁRE s.f. Actziunea de a (se) debarasa shi rezultatul ei. [< debarasa].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
*debarasáre s. f. g.d. art. debarasắrii; pl. debarasắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
debarasáre s. f. pl. debarasari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DEBARASÁRE s. 1. v. descotorosire. 2. v. dezbarare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DEBARASARE s. 1. degajare descotorosire scapare. (~ de un musafir nepoftit.) 2. dezbarare dezobishnuire dezvatz dezvatzare scapare. (~ de un viciu.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
debarasare, debarasarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a debarasa. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: descotorosire dezbarare
etimologie:
- debarasa DEX '09 DEX '98 DN