opțiuni
  • info

11 definiții pentru căsăpi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂSĂPÍ, căsăpesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A tăia în bucăți, a măcelări, a ciopârți. – Din casap.

CĂSĂPÍ, căsăpesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A tăia în bucăți, a măcelări, a ciopârți. – Din casap.

căsăpi vt [At: BELDIMAN, TR. 383 / Pzi: ~pésc / E: casap] 1 (C.i. vite) A tăia. 2 (C.i. vite și animale sacrificate) A măcelări (1). 3 (Fig; d. oameni) A ucide cu cruzime (prin înjunghiere).

CĂSĂPÍ, căsăpesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a măcelări (o vită). Vedeai pe cîte unul, măcelar ambulant. Cumpăra o vită din Obor, o căsăpea singur la el în curte. PAS, Z. I 169. ◊ (Cu privire la oameni) Fugeau pe maidane, de parcă ar fi venit turcii... să-i căsăpească. PAS, Z. I 118.

CĂSĂPÍ, căsăpesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a măcelări. – Din casap.

A CĂSĂPÍ ~ésc tranz. 1) A tăia în bucăți. ~ carnea. 2) (ființe) A omorî în mod barbar și în număr mare (prin tăiere); a măcelări. /Din casap

căsăpì v. Mold. a măcelări: pe Tătari îi căsăpește POP.

căsăpésc v. tr. (d. casap). Est. Măcelăresc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

căsăpí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpésc, imperf. 3 sg. căsăpeá; conj. prez. 3 să căsăpeáscă

căsăpí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpésc, imperf. 3 sg. căsăpeá; conj. prez. 3 sg. și pl. căsăpeáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CĂSĂPÍ vb. v. ciopârți, distruge, extermina, masacra, măcelări, nimici, prăpădi, sfârteca, sfâșia, stârpi.

căsăpi vb. v. CIOPÎRȚI. DISTRUGE. EXTERMINA. MASACRA. MĂCELĂRI. NIMICI. PRĂPĂDI. SFÎRTECA. SFÎȘIA. STÎRPI.

Intrare: căsăpi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căsăpi
  • căsăpire
  • căsăpit
  • căsăpitu‑
  • căsăpind
  • căsăpindu‑
 singular plural
  • căsăpește
  • căsăpiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • căsăpesc
 (să)
  • căsăpesc
  • căsăpeam
  • căsăpii
  • căsăpisem
a II-a (tu)
  • căsăpești
 (să)
  • căsăpești
  • căsăpeai
  • căsăpiși
  • căsăpiseși
a III-a (el, ea)
  • căsăpește
 (să)
  • căsăpească
  • căsăpea
  • căsăpi
  • căsăpise
plural I (noi)
  • căsăpim
 (să)
  • căsăpim
  • căsăpeam
  • căsăpirăm
  • căsăpiserăm
  • căsăpisem
a II-a (voi)
  • căsăpiți
 (să)
  • căsăpiți
  • căsăpeați
  • căsăpirăți
  • căsăpiserăți
  • căsăpiseți
a III-a (ei, ele)
  • căsăpesc
 (să)
  • căsăpească
  • căsăpeau
  • căsăpiră
  • căsăpiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

căsăpi, căsăpescverb

  • 1. adesea figurat A tăia în bucăți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ciopârți măcelări tăia
    • format_quote Vedeai pe cîte unul, măcelar ambulant. Cumpăra o vită din Obor, o căsăpea singur la el în curte. PAS, Z. I 169. DLRLC
    • format_quote Fugeau pe maidane, de parcă ar fi venit turcii... să-i căsăpească. PAS, Z. I 118. DLRLC
etimologie:
  • casap DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.