12 definiții pentru curbură
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CURBÚRĂ, curburi, s. f. Îndoitură în formă de arc; loc unde se găsește o astfel de îndoitură. – Din fr. courbure.
CURBÚRĂ, curburi, s. f. Îndoitură în formă de arc; loc unde se găsește o astfel de îndoitură. – Din fr. courbure.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
curbură sf [At: IOANOVICI, TEHN. 114 / Pl: ~ri / E: fr courbure] 1 Îndoitură în formă de arc. 2 Loc unde se găsește o astfel de îndoitură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CURBÚRĂ, curburi, s. f. Îndoitură în formă de arc; locul unde se află o îndoitură. Curbura unei linii ferate sau a unei șosele.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CURBÚRĂ s.f. Îndoitură în formă de arc, arcuire; loc unde se află o îndoitură. [< fr. courbure].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CURBÚRĂ s. f. îndoitură în formă de arc, arcuire; locul îndoiturii. ◊ regiune muntoasă, deluroasă în formă de semicerc. (< fr. courbure)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CURBÚRĂ ~i f. Îndoitură în formă de arc. /<fr. courbure
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
curbură f. îndoitură.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*curbúră f., pl. ĭ (fr. courbure). Îndoitură, încovoĭetură.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
curbúră s. f., g.-d. art. curbúrii; pl. curbúri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
curbúră s. f., g.-d. art. curbúrii; pl. curbúri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CURBÚRĂ s. arcuire, încovoială, încovoietură, îndoitură. (Tavanul formează o ușoară ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CURBURĂ s. arcuire, încovoială, încovoietură, îndoitură. (Tavanul formează o ușoară ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
curbură, curburisubstantiv feminin
- 1. Îndoitură în formă de arc; loc unde se găsește o astfel de îndoitură. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: arcuire încovoială încovoietură îndoitură
- Curbura unei linii ferate sau a unei șosele. DLRLC
- 1.1. Regiune muntoasă, deluroasă în formă de semicerc. MDN '00
-
etimologie:
- courbure DEX '09 DEX '98 DN