8 definiții pentru culcat (s.n.)

Explicative DEX

CULCÁT1 s. n. Culcare. – V. culca.

CULCÁT1 s. n. Culcare. – V. culca.

culcat1 sn [At: DOSOFTEI, PS. 467 / Pl: ~uri / E: culca] 1-14 Culcare (1-14). 15 (îlav) Pe la ~ La vremea culcării.

CULCÁT1 s. n. Culcare. Hai la culcat, băieți, că trece noaptea. CREANGĂ, O. A. 52. Cînd le găteam de legat, Venea vremea de culcat. MARIAN, S. 60. Deodată cu culcatul găinilor, o tulesc la fugă. ȘEZ. III 179.

Ortografice DOOM

culcát s. n.

culcát s. n.

Relaționale

CULCÁT s. 1. v. culcare. 2. v. aplecare.

CULCAT s. 1. culcare, întindere, lungire, trîntire. (~ cuiva după amiază.) 2. aplecare, culcare, curbare, înclinare, încovoiere, îndoire, plecare. (~ crengilor din cauza rodului.)

Culcat ≠ sculat

Intrare: culcat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • culcat
  • culcatul
  • culcatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • culcat
  • culcatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

culcatsubstantiv neutru

  • 1. Culcare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: culcare antonime: sculat
    • format_quote Hai la culcat, băieți, că trece noaptea. CREANGĂ, O. A. 52. DLRLC
    • format_quote Cînd le găteam de legat, Venea vremea de culcat. MARIAN, S. 60. DLRLC
    • format_quote Deodată cu culcatul găinilor, o tulesc la fugă. ȘEZ. III 179. DLRLC
etimologie:
  • vezi culca DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.