opțiuni
  • info

9 definiții pentru contragere

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONTRÁGERE, contrageri, s. f. Acțiunea de a se contrage și rezultatul ei. – V. contrage.

CONTRÁGERE, contrageri, s. f. Acțiunea de a se contrage și rezultatul ei. – V. contrage.

contragere sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: contrage] (Grm) 1 Reducere a două silabe alăturate la o singura emisie vocalică Si: contracție (3).

CONTRÁGERE, contrageri, s. f. Faptul de a se contrage; reducere sau reunire a două elemente vocalice vecine într-unul singur (vocală sau diftong); contracție.

CONTRÁGERE s.f. Acțiunea de a se contrage și rezultatul ei; contracție. [< contrage].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

contrágere s. f., g.-d. art. contrágerii; pl. contrágeri

contrágere s. f. → tragere

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONTRÁGERE s. v. contractare, contracție, stricțiune.

contragere s. v. CONTRACTARE. CONTRACȚIE. STRICȚIUNE.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CONTRÁGERE s. f. (< contráge < lat. contrahere, după trage): 1. reducere a două vocale învecinate, identice sau diferite, la una singură sau la un diftong. Astfel: lat. pre(h)endere > preendere > prendere > prende > rom. prinde; rom. căuta este pronunțat regional căta, prin reducerea celor două vocale ă și u mai întâi la diftongul ăŭ (căŭtá) și apoi prin reducerea acestui diftong la ă (cătá). 2. reducere a unei fraze la o propoziție prin reducerea unei propoziții la o parte de propoziție (fenomen opus dezvoltării – v.), ca în exemplul „Am ajuns când se lumina de ziuă” > „Am ajuns dimineața”. Termen corelativ cu dezvoltáre și expansiúne – v.

Intrare: contragere
contragere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contragere
  • contragerea
plural
  • contrageri
  • contragerile
genitiv-dativ singular
  • contrageri
  • contragerii
plural
  • contrageri
  • contragerilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

contragere, contragerisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi contrage DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.