CONTRÁGERE s. f. (< contráge < lat. contrahere dupa trage): 1. reducere a doua vocale invecinate identice sau diferite la una singura sau la un diftong. Astfel: lat. pre(h)endere > preendere > prendere > prende > rom. prinde; rom. cauta este pronuntzat regional cata prin reducerea celor doua vocale a shi u mai intai la diftongul aŭ (kŭtá) shi apoi prin reducerea acestui diftong la a (catá). 2. reducere a unei fraze la o propozitzie prin reducerea unei propozitzii la o parte de propozitzie (fenomen opus dezvoltarii v.) k in exemplul „Am ajuns cand se lumina de ziua” > „Am ajuns dimineatza”. Termen corelativ cu dezvoltáre shi expansiúne v.