CONSTRUCTÍV A constructivi e adj. Care construieshte sau care serveshte spre a construi ceva. ♦ Care ajuta la imbunatatzirea unei activitatzi a unei initziative etc. Din fr. constructif.

constructiv ~a a [At: MAIORESCU CR. 1 IV / Pl: ~i ~e / E: fr constructif] 1 2 Care construieshte sau serveshte la a construi ceva. 3 Care ajuta la imbunatatzirea unei activitatzi initziative a unei opere pozitive shi folositoare.

CONSTRUCTÍV A constructivi e adj. Care construieshte sau care serveshte spre a construi ceva. ♦ Care ajuta la imbunatatzirea unei activitatzi a unei opere pozitive shi folositoare etc. Din fr. constructif.

CONSTRUCTÍV A constructivi e adj. Care construieshte sau care serveshte spre a construi (opere pozitive shi folositoare). Poporul nostru este conshtient k pentru succesul muncii sale constructive el are nevoie de pace k opera de construire a noii societatzi este indisolubil legata de cauza apararii pacii in lumea intreaga. GHEORGHIUDEJ I. DEM. 35. O critica pentru k sa fie buna trebuie sa fie constructiva sa ajute la indreptarea lipsuirilor sa contribuie la o dezvoltare continua sa fie indreptata nu spre distrugerea a ceea ce e bun ci spre consolidarea lui. LUPTA DE CLASA 1951 nr. 1112. 27. Munca constructiva a poporului nostru este o dovada graitoare a dragostei sale pentru pace. SCINTEIA 1952 nr. 2528.

CONSTRUCTÍV A adj. 1. Care face un lucru pozitiv shi folositor care ajuta la progres. 2. De constructzie care serveshte spre a construi. [Cf. fr. constructif].

CONSTRUCTÍV A adj. 1. care serveshte spre a construi ceva. 2. care ajuta la imbunatatzirea unei activitatzi a unei opere. (< fr. constructif)

CONSTRUCTÍV ~a (~i ~e) 1) Care construieshte; destinat sa construiasca. 2) fig. Care serveshte la elaborarea unei solutzii pozitive; capabil sa elaboreze o solutzie buna; creator. Spirit ~. Critica ~a. /<fr. constructif

constructív adj. m. pl. constructívi; f. constructíva pl. constructíve

constructív adj. m. pl. constructívi; f. sg. constructíva pl. constructíve

Constructiv ≠ distructiv