CONSTRICTÍV A constrictivi e adj. s. f. (Consoana) care se pronuntza prin stramtarea canalului fonator in asha fel incat se produce un zgomot de frictziune; (sunet) continuu fricativ spirant. Din fr. constrictif lat. constrictivus.

constrictiv ~a [At: CODRUDRAGUSHANU C. 148 / Pl: ~i ~e / E: fr constrictif lat constrictivus] 12 sf a (Consoana) care se pronuntza prin stramtorarea canalului fonator astfel incat se produce un zgomot de frictziune Si: fricativa spiranta. 3 a Constrictor (1).

CONSTRICTÍV A constrictivi e adj. s. f. (Consoana) care se pronuntza prin stramtarea canalului vocal in asha fel incat se produce un zgomot de frictziune (1); (sunet) continuu fricativ spirant. Din fr. constrictif lat. constrictivus.

CONSTRICTÍV A constrictziei e adj. (Despre consoane) Care se pronuntza prin strimtarea canalului vocal in asha fel incit aerul sa se poata scurge in tot timpul cit dureaza emisiunea; continuu. «F» este o consoana constrictiva.

CONSTRICTÍV A adj. Consoana constrictiva (shi s.f.) = consoana care se pronuntza prin ingustarea canalului vocal astfel incat aerul sa se poata scurge in tot timpul emisiunii. [< fr. constrictif].

CONSTRICTÍV A adj. (consoana) care se pronuntza prin ingustarea canalului fonator shi prin frecarea aerului de peretzii acestuia in tot timpul emisiunii; fricativ spirant continuu (2). (< fr. constrictif lat. constrictivus)

CONSTRICTÍV ~a (~i ~e) (despre consoane) Care se articuleaza prin ingustarea canalului fonator astfel incat se produce un zgomot de frictziune. /<fr. constrictif lat. constrictivus

constrictív adj. m. pl. constrictívi; f. constrictíva pl. constrictíve

constrictív adj. m. pl. constrictívi; f. sg. constrictíva pl. constrictíve

constrictíva s. f. g.d. art. constrictívei; pl. constrictíve

CONSTRICTÍV adj. (FON.) continuu fricativ spirant. (Consoana ~.)

CONSTRICTIV adj. (FON.) continuu fricativ spirant. (Consoana ~.)

CONSTRICTÍV A adj. (< fr. constrictif): in sintagma consoana constrictiva (v.).