optziuni
  • info

5 definitzii pentru conjurare

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CONJURÁ conjúr vb. I. 1. Tranz. A ruga cu staruintza; a implora. 2. Intranz. (Rar) A conspira a unelti; a complota. Din fr. conjurer lat. conjurare.

CONJURÁ vb. I. 1. tr. A ruga staruitor a implora. 2. intr. (Rar) A complota a conspira. [P.i. conjúr. / < fr. conjurer cf. lat. coniurare].

A CONJURÁ conjúr 1. tranz. (persoane) A ruga in mod staruitor shi cu umilintza; a implora. 2. intranz. A urzi o conjuratzie; a unelti; a complota; a conspira. /<fr. conjurer lat. conjurare

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

conjurá vb. ind. prez. 1 sg. conjúr 3 sg. shi pl. conjúra

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CONJURÁ vb. 1. v. implora. 2. v. complota.

Intrare: conjurare
conjurare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conjurare
  • conjurarea
plural
  • conjurari
  • conjurarile
genitiv-dativ singular
  • conjurari
  • conjurarii
plural
  • conjurari
  • conjurarilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

conjura, conjurverb

  • 1. tranzitiv A ruga staruitor. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: implora ruga
    • format_quote Va rog va conjur plecatzi de la fereastra. SEBASTIAN T. 262. DLRLC
    • format_quote Conjur nu scrie nimic nicaieri despre mine. CARAGIALE O. VII 385. DLRLC
    • format_quote In epistola ce scriam shefului rascularii din Transilvania il conjuram sa se impace cu ungurii. GHICA A. 175. DLRLC
  • 2. intranzitiv rar Complota, conspira, unelti. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: complota conspira unelti
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.