complicát¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: complica] 12 Complicare (12).

complicat² ~a a [At: KRETZULESCU A. 14/16 / Pl: ~atzi ~e / E: complica] 1 Alcatuit din (prea) multe elemente. 23 Greu de descurcat sau de intzeles Si: incurcat incalcit.

COMPLICÁT A complicatzi le adj. Alcatuit din (prea) multe elemente multiplu; greu de descurcat sau de intzeles incurcat incilcit. Viatza e ceva mai complicata decit in romanele tale. C. PETRESCU I. I 8. Aceasta strofa care pare atit de complicata se citeshte ushor k proza. GHEREA ST. CR. III 379. Adresa lui Horica eu nu o am aci shi e foarte complicata k sa tzio spun din memorie. CARAGIALE O. VII 173.

COMPLICÁT A adj. Incurcat greu de intzeles. [Cf. fr. compliqué].

COMPLICÁT A adj. 1. incurcat greu de intzeles. 2. (fig.) intortocheat sinuos. (< fr. compliqué)

complicat a. 1. compus dintr’un mare numar de partzi; 2. gravat prin complicatziuni: boala complicata.

*complicát a adj. (lat. complicatus). Amestecat cu altele: boala complicata. Compus din maĭ multe bucatzĭ: mashina complicata. Prea incarcat cu intimplarĭ: naratziune complicata.

COMPLICÁT adj. 1. incalcit incurcat. (Trebuie descurcata acea problema ~.) 2. (fig.) intortocheat sinuos. (O rezolvare ~ a problemei.) 3. dificil greu. (O problema ~ la matematica.)

COMPLICAT adj. 1. incilcit incurcat. (Trebuie descurcata acea problema ~.) 2. (fig). intortocheat sinuos. (O rezolvare ~ a problemei.) 3. dificil greu. (O problema ~ la matematica.)

Complicat ≠ simplu