COMBATÁNT A combatantzi te adj. (Adesea substantivat) Care ia (sau este apt sa ia) parte la lupte care apartzine unei unitatzi militare de lupta. ♦ Fig. Care lupta activ care militeaza pentru triumful unor idei. Din fr. combattant.

combatánt ~a [At: PAS Z. III 29 / Pl: ~ntzi ~e / E: fr combattant] 12 smf a (Om) care ia parte la lupte. 34 smf a (Om) care apartzine unei unitatzi militare de lupta. 56 smf a (Fig) (Om) care militeaza activ pentru triumful unor idei.

COMBATÁNT A combatantzi te adj. (Adesea substantivat) Care ia (este apt sa ia) parte la lupte care apartzine unei unitatzi militare de lupta. ♦ Fig. Care lupta activ care militeaza pentru triumful unor idei. Din fr. combattant.

COMBATÁNT A combatantzi te adj. 1. Care ia parte la lupte care apartzine unei unitatzi militare de lupta. Partea combatanta a regimentului era pe front. PAS Z. III 29. ◊ (Substantivat) Unitatzi de combatantzi. 2. Fig. Care lupta care militeaza pentru triumful unor idei. Scriitor combatant. ◊ (Substantivat) Combatant cu condeiul. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 184 3/1.

COMBATÁNT A adj. s.m. shi f. (Cel) care participa la o lupta care face parte dintro unitate militara de lupta. ♦ (Fig.) Cel care lupta activ (pentru o idee pentru un scop etc.). [< fr. combattant].

COMBATÁNT A adj. s. m. f. (cel) care participa la o lupta care face parte dintro unitate militara de lupta. ◊ (fig.) luptator activ (pentru o idee un scop etc.). (

COMBATÁNT ~ta (~tzi ~te) shi substantival 1) Care ia parte la lupte; participant la razboi. 2) fig. Care lupta activ pentru o cauza; luptator infocat; militant. /<fr. combattant

combatant m. 1. om inarmat pentru rasboiu; 2. care iea parte la lupta luptator.

*combatánt a adj. shi s. (fr. combattant). Care combate care se bate luptator (maĭ ales cu armele): sanitariĭ armateĭ nus combatantzĭ.

combatánt adj. m. s. m. pl. combatántzi; adj. f. s. f. combatánta pl. combatánte

combatánt adj. m. s. m. pl. combatántzi; f. sg. combatánta pl. combatánte

COMBATÁNT s. 1. (MIL.) luptator. (Asociatzia foshtilor ~tzi.) 2. v. militant.

COMBATANT s. 1. (MIL.) luptator. (Asociatzia foshtilor ~.) 2. militant. (Un ~ activ pe tarimul...)

LE COMBAT CESSA FAUTE DE COMBATTANTS (fr.) lupta sa sfarshit din lipsa de luptatori Corneille „Le Cid” act. IV scena 5. Astfel incheie Rodrigue relatarea bataliei sale cu maurii care a reushit sai infranga pana la unul. Astazi constatare glumeatza in legatura cu o dezbatere care sa incheiat precipitat sau la care sa renuntzat din lipsa de participantzi.