colegiál ~a a [At: DA ms / P: ~gial / Pl: ~i ~e / E: it collegiale] 1 Camaraderesc. 2 (Drt; is) Organ ~ Organ care functzioneaza pe baza principiului colegialitatzii. 3 (Is) Biserica ~a Biserica in care oficiaza un colegiu de canonici.

COLEGIÁL A colegiali e adj. De coleg camaraderesc prietenesc. Relatzii colegiale. Pronuntzat: gial.

COLEGIÁL A adj. 1. Tovarashesc camaraderesc. 2. Biserica colegiala (shi s.f.) = biserica in care oficiaza un colegiu de canonici. [Pron. gial. / < fr. collégial].

COLEGIÁL A adj. 1. tovarashesc camaraderesc. 2. de colegiu (2) referitor la colegiu. ♦ biserica ~a (shi s. f.) = biserica in care oficiaza un colegiu de canonici. (< fr. collégial)

COLEGIÁL ~a (~i ~e) 1) Care tzine de colegi; propriu colegilor. Relatzii ~e. 2) Care se face in colectiv; exercitat in comun. Conducere ~a. Conventzie ~a. /<fr. collégial

colegial a. ce tzine de coleg: relatziuni colegiale.

*colegiál a adj. (lat. collegialis). De coleg de tovarash: relatziunĭ colegiale. Relativ la un capitul de canonicĭ catolicĭ la adunarea lor: biserica colegiala. Adv. K un coleg bun: a te purta colegial.

colegiál (gial) adj. m. pl. colegiáli; f. colegiála pl. colegiále

colegiál adj. m. (sil. gial) pl. colegiáli; f. sg. colegiála pl. colegiále

colegial.

COLEGIÁL adj. adv. 1. adj. camaraderesc tovarashesc. (Reuniune ~.) 2. adv. camaradereshte tovarasheshte. (Se poarta ~.)

COLEGIAL adj. adv. 1. adj. camaraderesc tovarashesc. 2. adv. camaradereshte tovarasheshte. (Se poarta ~.)