cocolit¹ sn [At: DA / Pl: ~uri / E: cocoli] 12 Coclire (12). 3 (Pfm) Infofolire. 5 Cocolire (45).

cocolit² ~a a [At: ALECSANDRI T. 522 / Pl: ~itzi ~e / E: cocoli] (Pfm) 1 Imbracat cu haine (prea) groase Si: infofolit. 2 Care se bucura de ingrijiri exagerate Si: rasfatzat alintat. 3 Care se complace in alintari.

COCOLÍT A cocolitzi te adj. (Regional) Dezmierdat rasfatzat razgiiat. Copil cocolit. ◊ (Substantivat) Ashteapta... ashteapta... cocolitule... Teoi pune eu la cale shi pe tine acushi. ALECSANDRI T. I 209.

cocolít a adj. Prea ingrijit prea delicat: copiĭ cocolitzĭ.

gogolat ~a a vz cocolit

COCOLÍT adj. v. alintat.

COCOLÍT adj. v. incotoshmanat infofolit.

COCOLIT adj. alintat rasfatzat razgiiat (reg.) madarit ninerat (inv.) dezmierdat. (Un copil ~.)

cocolit adj. v. INCOTOSHMANAT. INFOFOLIT.

COCO „nucleu simbure; capsular sferic nuclear”. ◊ gr. kokkos „boaba samintza graunte” > fr. cocco engl. id. it. id. germ. kokko > rom. coco. □ ~gen (v. gen₁) adj. care produce bacterii sferice; ~gon (v. gon₁) s. n. celula reproducatoare de forma sferica; ~id (v. id) adj. care are forma unei bacterii sferice; ~lit (v. lit₁) s. n. 1. Constituent calcaros al cocosferei. 2. Spiculetz calcaros al unor flagelate; ~litofore (v. lito v. for) s. n. pl. organisme vegetale autotrofe microscopice prezente in planctonul marin prevazute cu un schelet calcaros; ~nema (v. nema) s. f. specie de sporozoare cu spori sferoidali shi cu un filament inrulat intro vacuola; ~sfera (v. sfera) s. f. 1. Masa sferica de origine citoplasmatica avind la exterior cocolite. 2. Schelet extern calcaros sau silicios fosilizat al unor alge flagelate.