6 definiții pentru clătinat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLĂTINÁT s. n. Clătinare. – V. clătina.
CLĂTINÁT s. n. Clătinare. – V. clătina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ibogdank
- acțiuni
clătinát1 sn [At: HERZ.-GHER., M. IV, 232 / Pl: ~uri / E: clătina] 1-6 Clătinare (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
clătinát s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clătinát s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CLĂTINÁT s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hurducătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CLĂTINAT s. 1. clătinare, clătinătură, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură. (La seism s-a simțit un ~ puternic.) 2. clătinare, clătinătură, hurducare, hurducat, hurducătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (pop.) zdruncin. (~ unei căruțe, pe un drum cu hîrtoape.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
clătinatsubstantiv neutru
- 1. Clătinare, cutremurătură, hurducătură. DEX '09 DEX '98sinonime: clătinare cutremurătură hurducătură
etimologie:
- clătina DEX '09 DEX '98