CLASÁ clasez vb. I. Tranz. 1. A aranja a impartzi a randui ceva (dupa caractere distinctive) pe clase sau pe categorii. ♦ A face o triere; a tria. ♦ Refl. A obtzine un anumit loc intrun clasament. 2. A inceta un proces penal cand se constata k exista o cauza legala care impiedica pornirea sau continuarea lui. ♦ A scoate din uz (cu forme legale) un material care nu mai poate fi folosit din cauza degradarii a invechirii. Din fr. classer.

clasa [At: MAIORESCU CR. II 6 / Pzi: ~sez / E: fr classer] 1 vt A aranja (dupa caracteristici distinctive) pe clase sau pe categorii. 2 vt A tria. 3 vr A obtzine un anumit loc intro intrecere. 45 vtr A (se) inceta un proces penal cand se constata k exista o cauza legala care impiedica continuarea lui. 67 vtr A (se) casa.

CLASÁ clasez vb. I. Tranz. 1. A aranja a impartzi a randui ceva (dupa caractere distinctive) pe clase sau categorii. ♦ A face o triere; a tria. ♦ Refl. A obtzine un anumit loc in clasamentul unei clase la un concurs etc. 2. A inceta un proces penal cand se constata k exista o cauza legala care impiedica pornirea sau continuarea lui. ♦ A scoate din uz (cu forme legale) un material care nu mai poate fi folosit din cauza degradarii a invechirii. Din fr. classer.

CLASÁ clasez vb. I. Tranz. 1. A aranja a impartzi a rindui ceva (dupa caractere distinctive) intro ordine oarecare pe clase pe categorii. V. clasifica. Claseaza fishele in ordinea alfabetica. ♦ Refl. pas. (Despre sportivi sau echipe sportive) A obtzine un anumit loc in clasamentul unei competitzii sportive. Echipa sa clasat prima in campionat. 2. (Jur.) A scoate de sub cercetare o pricina cind faptul nu e dovedit sau nu intruneshte conditziile cerute de lege pentru a fi urmarit. Fig. Toata intimplarea... shi toate peripetziile care tzi leam spus erau acum afacere clasata shi uitata. GALACTION P. I 240.

CLASÁ vb. I. tr. 1. A aranja a ordona a randui (pe clase pe categorii etc.); a grupa a ordona ceva intro ordine oarecare. ♦ A categorisi pe cineva devenit inapt pentru munca potrivit gradului de invaliditate. ♦ refl. A obtzine un anumit loc intrun clasament la o intrecere etc. 2. (Jur.) A inceta cercetarile intro anumita pricina intrun anumit caz etc. din lipsa unor elemente sigure care sa indreptatzeasca continuarea investigatziilor. [< fr. classer cf. it. classare].

CLASÁ vb. I. tr. 1. a aranja a ordona (pe clase pe categorii); a grupa intro ordine oarecare. ◊ a categorisi pe cineva devenit inapt pentru munca potrivit gradului de invaliditate. 2. (jur.) a inceta cercetarile intro anumita pricina intrun anumit caz etc. din lipsa unor elemente sigure care sa indreptatzeasca continuarea investigatziilor. II. refl. a obtzine un anumit loc intrun clasament. (< fr. classer)

A CLASÁ ~éz tranz. 1) (marfuri produse obiecte etc.) A repartiza in clase sau in categorii; a categorisi; a tria. 2) (obiecte) A asheza intro anumita ordine; a aranja; a ordona; a orandui; a dispune; a asheza. 3) (procese penale) A considera k fiind incheiat din lipsa de dovezi. 4) (materiale) A scoate din uz k urmare a degradarii sau a invechirii. 5) fig. (persoane) A aprecia intro forma definitiva (incluzand intro clasa); a categorisi; a cataloga. /<fr. classer

A SE CLASÁ ma ~éz intranz. A obtzine un anumit loc intrun clasament. /<fr. classer

clasà v. 1. a distribui in clase; 2. a pune intr’o ordine oarecare; 3. a indica clasa careia apartzine un lucru.

*claséz v. tr. (fr. classer). Ashez in clase pe clase: a clasa hirtiĭ plante. Jur. A clasa o afacere un proces al pune la dosar a socoti k nu maĭ trebuĭe sa fie judecat.

clasá (a ~) vb. ind. prez. 3 claseáza

clasá vb. ind. prez. 1 sg. claséz 3 sg. shi pl. claseáza

CLASÁ vb. 1. v. aranja. 2. a se clasifica a se plasa a se situa. (Sa ~ al shaptelea la concurs.)

CLASA vb. 1. a aranja a asheza a clasifica a dispune a distribui a grupa a impartzi a intocmi a ordona a organiza a orindui a potrivi a pune a repartiza a rindui a sistematiza (pop.) a chiti (inv.) a drege a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 2. a se clasifica a se plasa a se situa. (Sa ~ al shaptelea la concurs.)