CIUPÉRCA ciuperci s. f. 1. (La pl.) Increngatura de plante inferioare lipsite de clorofila care traiesc k parazite sau k saprofite shi se raspandesc prin spori; (shi la sg.) planta din aceasta increngatura de obicei in forma de palarie carnoasa cu picior. ◊ Expr. Doar nam mancat ciuperci! = doar nam innebunit! Paguban ciuperci! = nu e nimic putzin imi pasa! 2. Obiect de lemn in forma de ciuperca (1) care se intinde ciorapul cand se carpeshte. ♦ (Ir.) Palarie veche adesea mototolita shi turtita. 3. (In sintagma) Ciuperca shinei = partea superioara shi ingroshata a unei shine de cale ferata care ruleaza rotzile vehiculelor. Din bg. čepurka sb. pečurka.

ciuperca sf [At: LET. II 385/1 / V: ~pearca ~parca / Pl: ~rci shi (inv) ~rce / E: mg cseperke] 1 (Lpl) Increngatura de plante inferioare lipsite de clorofila care traiesc k parazite sau saprofite shi se raspandesc prin spori. 2 Planta din increngatura ciupercilor (1) de obicei in forma de palarie carnoasa cu picior. 3 (Ie) Doar nam mancat ~rci! Doar nam innebunit! 4 (Irn; ie) (Atata) paguba (sau rar jaf) in ~rci Nici o paguba! 5 Obiect de lemn in forma de ciuperca (1) care se intinde ciorapul cand se carpeshte. 67 (Irn) Palarie (sau caciula) veche adesea mototolita shi turtita. 8 (SHis) ~k shinei Parte superioara shi ingroshata a shinei de cale ferata care se sprijina rotzile vehiculelor cand ruleaza. 9 (Irg) Organul sexual al calului Si: (pop) dramba sulac toc. 10 Planta comestibila din familia agaricaceelor cu piciorul alb gol sau spongios cu palaria alba shi carnoasa shi cu miros shi gust placut (Agaricus arvensis). 11 Planta comestibila din familia agaricaceelor cu palaria alburiucenushie shi cu gust shi miros placut care creshte vara shi toamna prin paduri (Agaricus pratensis). 12 Planta din familia agaricaceelor cu palaria carnoasa brunroshcata (Agaricus silvaticus). 13 (Bot; reg) Burete sangeriu (Psalliota arvensis). 14 Planta Psalliota bispora. 15 (SHis) ~ de balegar (sau de camp de gunoi de iarba de mancare de pajishte roshie tziganeasca) Planta comestibila cu palaria mica shi rotunda Si: (reg) burete de camp buretzi burete de toamna chitarca mitarca (Psalliota campestris). 16 (Reg; is) ~ alba Planta criptogama din familia agaricaceelor foarte veninoasa cu palaria galbenverzuie shi cu miros gretzos care creshte prin paduri (Amanita phalloides). 17 (Bot; reg; ias) Nicoretzi (Tricholoma georgi f. gambosum). 18 (Bot; reg; is) ~ de casa (sau de pivnitza) Burete de casa Si: (reg) burete de pivnitza popinci (Merulius laciymans). 19 (Reg; is) ~ de toamna Planta necomestibila Russula ochiroleuca. 20 (Reg; is) ~rci oieshti Buretele oilor (Polyporus confusus). 21 (Reg; is) ~grasa Ciuperca (2) de culoare alba pe deasupra putzin neagra in interior Cf buretegras. 22 (Reg; is) ~ moale Ciuperca (2) comestibila cu palaria convexa galbenroshcata sau bruna acoperita cu o substantza vascoasa Si: turtavacii (Boletus luteus). 23 (Reg; is) ~camushtelor Planta Agaricus muscarius Cf buretelemushtelor. 24 (Reg; is) ~puturoasa Ciuperca (2) cu miros neplacut din familia agaricacee cu palaria galbenroshiatica shi vascoasa lamele alburii neegale shi cu gust gretzos acrishor Si: baloshel (reg) burete balos (Russula factens). 25 (Reg; is) ~casharpelui Ciuperca (2) comestibila din familia agaricacee cu palaria convexa acoperita cu solzi bruni piciorul fistulos inalt shi la baza umflat Si: (reg) burete sherpesc palariasharpelui (Lepiota procerci).

CIUPÉRCA ciuperci s. f. 1. (La pl.) Increngatura de plante inferioare lipsite de clorofila care traiesc k parazite sau k saprofite shi se raspandesc prin spori; (shi la sg.) planta din aceasta increngatura de obicei in forma de palarie carnoasa cu picior. ◊ Expr. Doar nam mancat ciuperci! = doar nam innebunit! Paguban ciuperci! = nu e nimic putzin imi pasa! 2. Obiect de lemn in forma de ciuperca (1) care se intinde ciorapul cand se carpeshte. ♦ (Ir.) Palarie veche adesea mototolita shi turtita. 3. (In sintagma) Ciuperca shinei = partea superioara shi ingroshata a unei shine de cale ferata care se sprijina rotzile vehiculelor cand ruleaza. Din bg. čepurka scr. pečurka.

CIUPÉRCA ciuperci s. f. 1. Nume dat unor specii shi varietatzi de plante criptogame comestibile sau otravitoare formate dintrun picior shi o palarie carnoasa purtatoare de spori (Agaricus). Dami voie sa fac un menu pentru amindoi. Cunosc toate specialitatzile casei. De exemplu... nishte ciuperci cu smintina. C. PETRESCU C. V. 64. Sarbezi la fatza shi sbircitzi de parca se hranesc numai cu ciuperci fripte in toata viatza lor. CREANGA A. 126. Dupa ploaie rasar ciupercile. ◊ Expr. (Atita) paguba (sau jaf) in ciuperci! = (in ironie) in mare paguba! nu o nici o paguba! De mo rapune shi pe mine atita jaf in ciuperci; caci nare cine sa plinga dupa mine. ISPIRESCU L. 342. Doar nam mincat ciuperci! = doar nam innebunit! 2. Obiect de lemn in forma de ciuperca (1) care se intinde ciorapul cind se tzese. 3. Fig. (Batjocoritor) Palarie sau caciula veche mototolita shi turtita. Iatzi ciuperca din cap!

CIUPÉRCA ~ci f. 1) la pl. Increngatura de plante inferioare fara clorofila care se inmultzesc prin spori. 2) Planta din aceasta increngatura cu corpul carnos in forma de palarie shi cu picior. ~ci otravitoare. ~ci comestibile. ◊ ~ de fermentare microorganism in forma de ciuperca folosit k ferment. Doar nam mancat ~ci doar nu miam ieshit din mintzi. A rasari k ~cile (dupa ploaie) a aparea in numar mare shi in timp scurt. 3) Obiect din lemn de forma speciala care se imbraca ciorapul cand se tzese sau se carpeshte. 4) fig. iron. Palarie sau caciula veche shi mototolita. 5): ~k shinei partea de sus mai larga a unei shine de cale ferata care ruleaza rotzile trenului. [G.D. ciupercii] /<bulg. tzepurca sb. petzurka

ciuperca f. familie de plante criptogame cari cresc repede: unele dintr’insele sunt bune de mancat iar altele veninoase: jaf (paguba) in ciuperci atata rau! [Ung. CSEPÉRKE (cf. picioarca)].

cĭupérca f. pl. ĭ (ung. cseperke csiperke csöp;orke shi csuporka ceh. pečarka pečirka sirb. bg. péčurka shi čépurka d. vsl. peštipekon a coace. V. pitarca). O planta criptogama de forma uneĭ umbrele (agáricus). Fig. Iron. Palarie moale. Revista orĭ gazeta proasta. Paguba (orĭ jaf) in cĭupercĭ paguba de lucrurĭ fara valoare. A rasari k cĭupercile dupa ploaĭe se zice despre revistele shi ziarele proaste care apar shi dispar rapede. In Btsh. Dor. Bucov. cĭuparca pl. arcĭ in Dolj cĭupearca pl. ercĭ. Is multe felurĭ de cĭupercĭ (buretzĭ ghebe hribĭ opinticĭ rishcovĭ zbitcĭogĭ sh. a.) unele bune de mincat altele veninoase. In caz de otravire pina la venirea mediculuĭ trebuĭe sa ĭeĭ un vomitiv nu purgativ shi sa te fereshtĭ de a bea otzet eter saŭ apa sarata care raspindesc otrava in trup.

ciupeárca sf vz ciuperca

pearca sf vz ciuperca

ciupérca s. f. g.d. art. ciupércii; pl. ciupérci

ciupérca s. f. g.d. art. ciupércii; pl. ciupérci

CIUPÉRCA s. (BOT.) 1. fungi (pl.) (pop.) burete. 2. ciuperca de pivnitza (Merulius lacrymans) = buretedecasa.

CIUPERCA s. (BOT.) 1. fungi (pl.) (pop.) burete. 2. ciuperca de pivnitza (Merulius lacrymans) = buretedecasa.

CIUPERCA DE BRÁD s. v. pitavacii.

CIUPERCA DE PE COÁSTA s. v. pitarca.

CIUPERCA DOMNEÁSCA s. v. pitarca.

CIUPERCA PUTUROÁSA s. v. baloshel.

ciuperca de brad s. v. PlTAVACII.

ciuperca de pe coasta s. v. PITARCA.

ciuperca domneasca s. v. PITARCA.

ciuperca puturoasa s. v. BALOSHEL.

ciupérca (ciupérci) s. f. 1. Planta inferioara lipsita de clorofila de obicei in forma de palarie carnoasa cu picior. 2. (Arg.) Palarie. Mr. peciurca megl. cinciuperca. Bg. sb. pečurka cu aceeashi metateza k in bg. čepurka mag. csepérke (Cihac II 492; Philippide Principii 140; Conev 43; Iordan Dift. 95).

CIUPERCA. Subst. Ciuperca burete. Ciuperca comestibila; ciuperca necomestibila ciuperca otravitoare. Burete alb ciuperca alba minatarca hrib pitoanca pitoashca (reg.) pitarca (reg.) pitarcutza piineapadurii; beshicacalului; burete galben galbior galbioara ciuciulete zbirciog craitza oitza rishcov rishcovitza; buretele calului; burete calugaresc; burete craiesc burete domnesc; burete de mai; burete iute burete acru burete amar; buretzi popeshti buretzi grashi; burete pucios burete puturos; burete de roua burete de prund burete pestritz; burete roshu hrib tziganesc; burete sherpesc buretelesharpelui palariasharpelui muscaritza buretzi flocoshi; ciuperca pieptanashului; ciuperca de balegar ciuperca de gunoi; creastacocoshului; ghebe; ghebe de brad; ghebe de padure; gogoasha; hribulvrajitoarei; iasca burete de copac burete de iasca copita calului iasca de scaparat vacalie; vacalie de brad vacalie de mesteacan vacalie de salcie; nicoretzi; pastravi (reg.) pastravi de padure; pitavacii; piinishoara; popenchi; steauapamintului; taciune maluragriului; trufa; urechiusha urecheababei drela; zbirciog zbirciogi grashi; vinetzica; vinetzica cu lapte. Vb. A aduna (a culege) ciuperci; a merge dupa ciuperci.

CIUPÉRCA (< bg.) s. f. 1. (La pl.) Increngatura de talofite lipsite de clorofila heterotrofe (saprofite sau parazitare) uni sau pluricelulare care se reproduc prin spori shi au k aparat vegetativ un tal. Se cunosc c. 10.000 de specii. Au importantza in circuitul elementelor minerale in natura in fermentatzii (drojdia de bere); unele sint comestibile (zbirciogul hribul) altele sint otravitoare (palariasharpelui); din ele se extrag antibiotice (penicilina din Penicillium) iar altele (parazite) produc pagube importante in agricultura (malura taciunele). Multe dintre ele produc micoze la om. Sin. fungi. 2. Obiect de lemn de forma unei ciuperci (1) care se intinde ciorapul cind se cirpeshte. 3. Ciuperca shinei = partea superioara ingroshata a unei shine de cale ferata care ruleaza rotzile. 4. C. eoliana = forma de relief eolian rezultata in urma procesului de coroziune. (ex.: Babele din masivul Bucegi Tigaile din masivul Ciucash sh.a.).

ciuperca ciuperci s. f. (glum.) palarie.

a manca ciuperci expr. 1. a mintzi. 2. a fabula. 3. a innebuni.

a pune ciuperca expr. a se bosumfla.

paguban ciuperci! expr. (resemnare sau nepasare pentru o pierdere suferita) nu conteaza! nare importantza!