CÍCLU cicluri s. n. 1. Succesiune de fenomene stari operatzii manifestari etc. in evolutzia unui proces repetabil incepand de la o anumita situatzie pana cand se revine la o situatzie identica sau asemanatoare cu cea initziala; totalitatea fenomenelor faptelor actziunilor etc. legate intre ele. ◊ Ciclu anual = perioada de un an in care pamantul face o rotatzie completa in jurul soarelui. Ciclu solar = perioada de 28 de ani dupa expirarea careia datele diferitelor zile ale anului cad in aceleashi zile din saptamana. Ciclu de conferintze (sau de lectzii etc.) = serie de conferintze (sau de lectzii etc.) unite de o tematica generala comuna. ♦ (SHi in sintagma ciclu menstrual) Menstruatzie. ♦ Durata unui ciclu (1). ♦ Diagrama care reprezinta un ciclu (1). ♦ Grup de productzii (literare muzicale) care au o tema comuna. 2. Lantz inchis de atomi din molecula unei substantze. 3. Totalitatea valorilor succesive ale unei marimi periodice in cursul unei perioade date. 4. (Fiz.) ieshit din uz; in constructzia) Cicli pe secunda = hertzi. Din fr. cycle lat. cyclus.

cíclu sn [At: CULIANU C. 295 / Pl: ~ri / E: fr cycle] 1 Numar oarecare de evenimente fenomene etc. formand un intreg. 2 Serie. 3 Perioada continua de timp in care unele fenomene astronomice revin in aceeashi ordine Si: (inv) crug. 4 (Is) ~ lunar sau ~l lui Meton ori ~ metonian Perioada de 19 ani care aduce aceleashi faze de luna in aceeashi ordine. 5 (Is) ~ solar Perioada de 28 de ani in care datele diferitelor zile ale anului cad in aceleashi zile din saptamana. 6 (Fiz) Serie a modificarilor prin care trece un corp pana ajunge in starea lui initziala. 7 Succesiune de fenomene stari operatzii manifestari etc. realizate intrun anumit interval de timp shi care epuizeaza in ansamblu evolutzia unui proces repetabil. 8 Totalitatea fenomenelor faptelor actziunilor etc. legate intre ele. 9 (Is) ~ anual Perioada de un an in care pamantul face o rotatzie completa in jurul soarelui. 10 (Is) ~ de conferintze (sau de lectzii) Serie de conferintze (sau de lectzii) care trateaza diverse aspecte ale unui fenomen unitar. 11 (SHis ~ menstrual) Menstruatzie. 1214 Durata a unui ciclu (3 7 11). 1517 Diagrama care reprezinta un ciclu (3 7 11). 18 Grup de productzii (shtiintzifice literare sau muzicale) care au o tema comuna. 19 Lantz inchis de atomi din molecula unei substantze. 20 Valori specifice care le ia o marime periodica in cursul unei perioade date. 21 Unitate de masura pentru frecventza vibratziilor reprezentand frecventza unei vibratzii cu perioada de o secunda. 22 (Muz; iuz; is) ~li pe secunda Hertzi. 2324 (Is) ~ mixt Timp shi modalitate dupa care functzioneaza anumite motoare diesel de mare viteza. 25 (Is) ~ undecenal Perioada de cca 11 ani care se observa in desfashurarea fenomenelor solare shi terestre. 26 (Is) ~ motor Perioada in care se produce un lucru mecanic care un sistem il cedeaza mediului exterior. 27 (Is) ~ de productzie Totalitate a fenomenelor care au loc in timpul unui proces de prelucrare. 28 (Is) ~ decenal Perioada de 10 ani. 29 (Is) ~ geologic Totalitate a fenomenelor de litogeneza ortogeneza shi gliptogeneza care sau desfashurat in cursul unei ere geologice. 30 Grad de invatzamant organizat pe grupuri de materii in raport cu varsta elevilor shi cuprinzand un anumit numar de ani shcolari.

CÍCLU cicluri s. n. 1. Succesiune de fenomene stari operatzii manifestari etc. care se realizeaza intrun anumit interval de timp shi care epuizeaza in ansamblul lor evolutzia unui anumit proces (repetabil): totalitatea fenomenelor faptelor actziunilor etc. legate intre ele. ◊ Ciclu anual = perioada de un an in care pamantul face o rotatzie completa in jurul soarelui. Ciclu solar = perioada de 28 de ani dupa expirarea careia datele diferitelor zile ale anului cad in aceleashi zile din saptamana. Ciclu de conferintze (sau de lectzii etc.) = serie de conferintze (sau de lectzii etc.) care trateaza diverse aspecte ale unui subiect unitar. ♦ (SHi in sintagma ciclu menstrual) Menstruatzie ♦ Durata unui ciclu (1). ♦ Diagrama care reprezinta un ciclu (1). ♦ Grup de productzii (literare muzicale) care au o tema comuna. 2. Lantz inchis de atomi din molecula unei substantze. 3. Valorile succesive care le capata o marime periodica in cursul unei perioade date. 4. (Fiz.) ieshit din uz la noi; in constructzia) Cicli pe secunda = hertzi. Din fr. cycle lat. cyclus.

CÍCLU cicluri s. n. 1. Lantz complet de fenomene de stari etc. care se realizeaza intrun interval de timp anumit shi care epuizeaza in ansamblul lor evolutzia unui anumit proces. Ciclul MBM (= marfa bani marfa) are k punct de plecare la o extremitate a sa o marfa shi se incheie la cealalta extremitate cu alta marfa care paraseshte circulatzia intrind in sfera consumatziei. MARX C. I 162. ◊ Ciclu industrial = (in economia capitalista) perioada care cuprinde fazele: criza depresiune inviorare avint shi care in timpul crizei generale a sistemului capitalist mondial se scurteaza shi se deformeaza faza de avint disparind shi crizele devenind mai violente shi mai distrugatoare. In linii mari mishcarile de ordin general ale salariului sint reglementate in mod exclusiv de expansiunea shi contractziunea armatei industriale de rezerva care corespund alternarilor periodice ale ciclului industrial. MARX I 571. Ciclu anual = perioada de un an in care pamintul face o rotatzie completa in jurul soarelui. Ciclu solar perioada de 28 de ani dupa expirarea careia datele diferitelor zile ale anului cad in aceleashi zile din saptamina. 2. Totalitatea fenomenelor faptelor actziunilor etc. legate intre ele. ◊ Ciclu de conferintze (sau lectzii) = serie de conferintze (sau lectzii) care trateaza diverse aspecte ale unui subiect unitar. Posturile de radio duc o actziune sustzinuta de. propaganda a ideilor marxismleninismului in care scop sau introdus shi cicluri speciale de conferintze. SCINTEIA 1953 nr. 2654. ♦ Grup de productzii literare care au o tema comuna. Cercam tihnit o noua poezie K sami continui ciclul de la tzara Cind fantomatic prinde sa transpara Pe manuscris o umbra viorie. ANGHELIOSIF C. M. II 18.

CÍCLU s.n. 1. Serie lantz de fenomene de stari etc. care se produc totdeauna in aceeashi ordine. ♦ Serie numar de luni de ani etc. dupa care se reproduc constant anumite fenomene in aceeashi ordine. ♦ Serie de productzii literare de opere shtiintzifice etc. cu tema comuna. 2. Lantz inchis de atomi din molecula unei substantze. 3. Totalitatea starilor succesive prin care trece un sistem fizic intro transformare ciclica. 4. Unitate de masura pentru frecventza (la vibratzii) reprezentand frecventza unei vibratzii cu perioada de o secunda. [Pl. uri. / < lat. cyclus cf. it. ciclo fr. cycle gr. kyklos cerc].

CÍCLU¹ s. n. 1. succesiune shir de fenomene de stari de manifestari care se produc in cadrul unui proces repetabil totdeauna in aceeashi ordine. ♦ teoria ~ ului istoric = teorie care sustzine k procesul istoric se desfashoara in cerc inchis printro „veshnica intoarcere”. ◊ serie numar de luni ani etc. dupa care se reproduc constant anumite fenomene. ◊ serie de productzii literare muzicale de opere shtiintzifice etc. avand o tema comuna. 2. lantz inchis de atomi din molecula unei substantze. 3. ansamblu de valori succesive luate de o marime periodica in timpul unei perioade. ♦ ~ pe secunda = hertz; ~ de productzie = perioada in decursul careia obiectele muncii trec prin toate fazele procesului de productzie pana la stadiul de produs finit; (agr.) perioada de la pregatirea terenului pana la recoltarea livrarea sau depozitarea productziei. (< fr. cycle lat. cyclus)

CÍCLU ~ri n. 1) Ansamblu de fenomene care se produc in evolutzia unui proces shi care constituie un cerc inchis. ~ de ardere. ~ anual de rotatzie a Pamantului. ◊ ~ geografic schimb succesiv al etapelor de dezvoltare a reliefului scoartzei Pamantului. ~ vital totalitate a fazelor de dezvoltare prin care trece un organism pentru a deveni matur shi capabil de a se reproduce. 2) Succesiune de manifestari avand o tema comuna. ~ de conferintze. ~ de concerte. 3) Lantz inchis de atomi in molecula unor compushi chimici. 4) Grupare a claselor in invatzamant. ~ primar. 5) Hemoragie fiziologica la femei care se produce lunar; menstruatzie. /<fr. cycle lat. cyclus

ciclu n. 1; periodul unui numar oarecare de ani la sfarshitul caruia fenomenele astronomice se reproduc in aceeash ordine; ciclu solar spatziu de 28 ani; ciclu lunar spatziu de 19 ani; 2. grup de poeme epice raportanduse la acelash eveniment: ciclu breton.

*cíclu n. pl. urĭ shi e (vgr. kýklos ruda cu lat. cĭrcus cerc inel). Period dupa care aceleashĭ fenomene astronomice se reproduc in aceĭashĭ ordine: ciclu lunar solar. Grup shir serie (de poeme epice cu acelashĭ subĭect de conferentze sh. a.): ciclu breton. Ciclu lunar e de 10 anĭ dupa care fazele luniĭ revin la aceleashĭ epocĭ. Se maĭ numeshte shi numar de aur fiindca Atenieniĭ entuziasmatzĭ de aceasta descoperire datorita astronomuluĭ Metone (432 in ainte de Hristos) insemnara cu litere de aur pe table de marmura proprietatzile cicluluĭ lunar. Ciclu solar e de 18 anĭ dupa care anu incepe cu aceleashĭ zile. Era creshtineasca incepind in al zecelea an al cicluluĭ daca vreĭ sa afli numaru cicluluĭ unuĭ an adaugĭ 9 la anu de care e vorba shi impartzĭ suma pin 28.

cíclu (ciclu) s. n. art. cíclul; pl. cícluri

cíclu s. n. (sil. clu) art. cíclul; pl. cícluri

CÍCLU s. 1. (ASTRON.) (inv.) crang crug. (~ul lunii.) 2. (FIZ.) ciclu pe secunda v. hertz. 3. v. menstruatzie.

CICLU s. 1. (ASTRON.) (inv.) cring crug. (~ lunii.) 2. (FIZ.) ciclu pe secunda = hertz. 3. (FIZIOL.) menstruatzie period (pop.) luna soroc (inv. shi reg.) poala (reg.) belea fire regula sarbatori (pl.) (Transilv. Ban. shi Mold.) rind (inv.) menstruale (pl.) menstrua tocmeala (eufemistic) indispozitzie.

cíclu (cicluri) s. n. Succesiune de fenomene stari etc. care se realizeaza la un anumit interval de timp. Var. chiclu. Fr. cycle lat. cyclus inv. (sec. XVIII) din gr. ϰύϰλος. Der. ciclic adj.

ciclu (engl.= cycle) (sedim.) cuplu de termeni litologici cu recurentza periodica care reflecta tranzitzii de la o conditzie de sedimentare la alta (ex. gips/ calcit respectiv salin/dulcicol). C. este produsul unui proces natural care se manifesta → ciclic. Sin. ritm.

ciclu I. 1. Grup de piese muzicale concepute k o lucrare unitara pe baza unei continuitatzi de idei artistice. In general lucrarea ciclica este executata integral pastranduse succesiunea indicata de compozitor. In cazul unor c. mai ample sunt posibile shi executzii fragmentare aleganduse numai unele din piesele componente. In muzica vocala exista c. de lieduri* de obicei bazate pe textele unui singur poet (ex. Frumoasa moraritza shi Calatorie de iarna de Schubert pe versuri de Müller Dragoste de poet de Schumann pe versuri de Heine SHapte cantece pe versuri de Clément Marot de Enescu etc.) In muzica instr. c. sunt alcatuite fie din piese scurte de acelashi gen (24 Preludii de Chopin) fie din piese cu caracter descriptiv (Ani de pelerinaj de Listz Oglinzi de Ravel). 2. Termenul se foloseshte uneori shi in legatura cu suita* shi cu tipul sonatei* in trei sau patru partzi. C. de sonata cuprinde un alllegro* (in forma de sonata) o parte lenta facultativ un scherzo* sau menuet* shi un final (rondo* sau din nou forma de sonata). Forma c. de sonata apare atat in lucrari scrise pentru unul sau doua instr. (genul sonatei propriuzise) cat shi in lucrari pentru ansambluri de camera [triouri (2) cvartete (2) cvintete (2) etc.] sau pentru formatzii orch. [simfonii* concerte (2)]. II. 1. Totalitatea lucrarilor de un anumit gen apartzinand aceluiashi compozitor (de ex. c. sonatelor cvartetelor sau simf. de Beethoven). C. pot fi prezentate in concerte publice sau emisiuni radiofonice succesive pastranduse in general cronologia. 2. Succesiune de concerte consacrate operei unui compozitor („ciclul Bach” „ciclul Beethoven”) sau urmarind dezvoltarea unui gen muzical („evolutzia simf. concertului” etc.).

Bouma ciclu ∼ secventza ∼ (engl.= Bouma ~ cycle ~ sequence) succesiune turbiditica completa care atunci cand este pastrata integral se caracterizeaza prin 5 unitatzi faciale (din baza catre partea superioara): 1). u. cu granoclasare; 2). u. inf. cu laminatzie paralela; 3). u. cu laminatzie convoluta; 4). u. sup. cu laminatzie paralela; 5). u. pelitica. C.B. este caracteristic sedimentelor detritice de mare adanca iar secventzele sale au o distributzie simetrica in jurul sursei shi progresiv din ce in ce mai extinsa. C.B. se recunosc shi in formatziuni de → flish.

Milankovič cicluri ~ (engl. = Milancovic cycles) cicluri orbitale quasiperiodice generate de efectul insumat al perturbarilor gravitatzionale induse de diferite corpuri din Sistemul solar asupra orbitei terestre. In cadrul c.M. sunt cunoscute → precesia echinoctziilor → oblicitatea eclipticii shi → excentricitatea orbitei; au k efect schim bari climatice importante.

CÍCLU (< fr. lat.) s. n. s. m. 1. S. n. Succesiune de fenomene stari etc. care se realizeaza in evolutzia unui proces repetabil incepand de la o anumita situatzie pina cind se revine pentru prima oara la o situatzie asemanatoare cu cea initziala. ♦ Diagrama care reprezinta o succesiune de fenomene stari etc. ♦ Durata unui c. (1). 2. S. m. Totalitatea valorilor succesive luate de o marime periodica in timpul unei perioade. ◊ C. pe secunda = hertz. 3. S. n. (TEHN.) Lantz complex de stari care se produc intrun interval de timp ce caracterizeaza evolutzia unui anumit proces (ex. c. de pompare c. de fermentatzie etc.) ◊ (FIZ.) C. ideal (sau c. Carnot) = c. teoretic reversibil de transformari prin care trece un gaz format din doua izoterme shi doua adiabate. C. Diesel = c. de functzionare a motorului cu ardere interna. C. Otto = c. de functzionare a motorului in patru timpi cu explozie. C. de histerezis v. histerezis. ♦ (MAT.) Cale inchisa intrun graf. ♦ (INFORM.) Grup de instructziuni care poate fi executat repetitiv in cadrul unui program. 4. Sn. (GEOL.) C. geotectonic (orogenic) = ansamblul proceselor tectonice ce se succed shi determina evolutzia unui geosinclinal pina la transformarea lui in catena muntoasa. Principalele faze in aceasta evolutzie sint: litogeneza orogeneza shi gliptogeneza. Cele mai cunoscute c.g. sint: Caledonianul Hercinicul shi Alpinul. C. geochimic = mod de migratzie a elementelor chimice in natura in decursul istoriei geologice a Pamintului in care acestea revin periodic in formatzie asemanatoare. Ex. c. g. al carbonului in care acest element aflat in plante trece prin fosilizare in carbuni este restituit prin oxidarea atmosferei de unde este iarashi asimilat de alte plante pentru a incepe un nou c. g. 5. S. n. C. geografic (sau de eroziune) = ansamblu de etape succesive in dezvoltarea reliefului definit de geograful american W.M. Davis (1899) in care agentzii externi actzioneaza diferentziat shi ciclic realizind aspecte de tineretze maturitate shi imbatrinire a reliefului. Exista c. specifice fiecarei zone climatice c. subteran shi altele specifice fiecarui agent extern (carstic glaciar deshertic etc.). Notziunea fost ridicata de geograful german H. Baulig (1928) la rang de teorie a geomorfologiei avind drept metoda de baza blocdiagramele. C. Bruckner = oscilatzie cu perioada de c. 35 de ani a principalelor caracteristici ale climei. 6. S. n. (CHIM.) Lantz inchis de atomi din molecula unei substantze. 7. S. n. (BIOL.) C. de dezvoltare = ansamblu de fenomene in decursul carora se realizeaza dezvoltarea unui organism incepind cu prima diviziune a oului continuind cu maturizarea reproducerea shi terminind cu moartea. C. biologic = circuit biologic. 8. S. n. (FIZIOL.) C. estral v. estral. C. Krebs v. Krebs. C. menstrual v. menstruatzie. 9. S. n. C. economic = discontinuitate a evolutziei economice care conduce la o alternantza a perioadelor de creshtere shi depresiune economica. C. de exploatare = indicator care evidentziaza dimensiunea perioadei de timp pentru care stocul de marfa respectiv de materie prima este acoperit. 10. S. n. Grup de productzii (artistice) cu o tema comuna. ◊ C. de conferintze = serie de conferintze unite sub o tematica generala comuna.