8 definiții pentru cicatrizare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CICATRIZÁRE, cicatrizări, s. f. Faptul de a se cicatriza. – V. cicatriza.
CICATRIZÁRE, cicatrizări, s. f. Faptul de a se cicatriza. – V. cicatriza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de viorelgrosu
- acțiuni
cicatrizare sf [At: DA / Pl: ~zări / E: cicatriza] 1 (D. răni) Vindecare. 2 (Fig) Tămăduire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CICATRIZARE, cicatrizări, s. f. Faptul de a se cicatriza.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CICATRIZÁRE s.f. Faptul de a (se) cicatriza. [< cicatriza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cicatrizáre (-ca-tri-) s. f., g.-d. art. cicatrizắrii; pl. cicatrizắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cicatrizáre s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. cicatrizării; pl. cicatrizări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CICATRIZÁRE s. (MED.) închidere, vindecare. (~ plăgii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CICATRIZARE s. (MED.) închidere, vindecare. (~ plăgii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: ci-ca-tri-
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
cicatrizare, cicatrizărisubstantiv feminin
etimologie:
- cicatriza DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.