cắtre pp [At: COD. VOR. 27/3 / V: ~ta ~ra ~ru catra catre / E: ml contra] 1 (Indica o pozitzie) In fatza... 2 (Indica o atitudine) Fatza de... 3 (Indica o atitudine) Cu privire la... 4 (Indica o atitudine neutra) Pentru. 5 (Indica o atitudine care e urmarea unei obligatzii) Pentru. 6 (Indica o atitudine ostila) Impotriva. 7 (Indica directzia) Cu fatza spre... 8 (Indica o intentzie dushmanoasa) Contra. 9 (Arata in mod indiferent directzia) Asupra. 10 (D. o mishcare raspunzand la intrebarea „incotro”) Inspre. 11 (Ppp de) Dinspre. 12 (Pop) Aproape de... 13 (Pop) Pe langa. 14 (Cu sens temporal) (Cam) pe la... 15 (Inv; cu sens final) Cu scopul... 16 (Inv; dupa verbe k: a nadajdui a crede) In. 17 (Inv; ie) A se duce ~ Domnul A muri. 18 (inv; ie) A privi ~ A se referi la. 19 (Dupa verbe dicendi) Lui. 20 (Arata apropierea de tzinta) De. 21 (Arata dependentza de ceva sau cineva) De. 22 (Arata teama de ceva sau cineva) De. 23 (Dupa verbe sinonime cu a starui) Pe langa. 24 (Arata o apropiere pana la alipire contopire) La. 25 (Arata aproximatzia) Cam. 26 (In legatura cu notziuni locale) Aproape de... 27 (In legatura cu notziuni temporale; mai ales precedat de prepozitzia de) Spre. 28 (Dupa un verb pasiv precedat de prepozitzia de) Introduce complementul de agent.

CATRE prep. (Atestat shi in forma invechita shi regionala catra) 1. Cu sens local; dupa verbe de mishcare aratind directzia in care sau tzinta spre care se face mishcarea) Spre inspre la. Catre virf peste pripor Lazar suie binishor. DESHLIU in POEZ. N. 151. Tot da catre fintina zor. Sub tei la margine de drum Soprise pe razor Aici la loc racoritor. COSHBUC P. I 227. Ale turnurilor umbre. Catre tzarmul dimpotriva se intind se prelungesc. ALEXANDRESCU P. 132. ◊ (TZinta este un abstract) Cu gindul zboara poate catre alte doruri. ODOBESCU S. III 17. De atunci omenirea a intrat in calea care o duce gradat catre perfectzia sa. BALCESCU O. II 9. ◊ (In legatura cu o mishcare a ochilor a capului a corpului etc.) Pustnicul... cata catre fata de imparat cum zbura cu GalbendeSoare. ISPIRESCU L. 30. ◊ (Dupa verbele «a zice» «a spune» «a scrie» etc. aratind destinatzia unei comunicari adeseori inlocuita astazi printro constructzie cu dativul) Scriam versuri dulci de pilita Catra vreo trandafirie shi salbateca Clotilda. EMINESCU O. I 140. De din vale de Rovine Graim doamna catra tine Nu din gura ci din carte K ne eshti asha departe. EMINESCU O. I 149. Zisa mindra catra mine: Ma marit te las pe tine. JARNÍKBIRSEANU 231. De catre = dinspre de la. Cobora ceatza de catre muntzi. 2. (Popular cu sens local aproximativ) Aproape de... pe la... inspre pe linga... Facu zece pashi shi zari catre un desish un fel de casa. ISPIRESCU L. 59. Mai catre mijlocul gradinii se facea k era o fintina de marmura alba. ISPIRESCU L. 244. 3. (Cu sens temporal aratind o aproximatzie) Spre pe la... aproape de... cam la... Am ajuns catre amiazi De am pus piciorul Tocman mina unde azi Ducem compresorul. DESHLIU M. 60. Catre capatul dintii al vremurilor... se povesteshte k omul era croit din alte foarfeci. DELAVRANCEA S. 79. Chiar in acea zi catre sara baba incepu sa puie la cale viatza nurorisa. CREANGA P. 5. Cind i colea catra sara Badea murgul shil inshala. JARNÍKBIRSEANU D. 286. 4. (Numele precedat de catre arata fiintza sau lucrul fatza de care se ia o atitudine sau se indeplineshte o actziune) Fatza de... SHia achitat impozitul catre stat ▭ [Don Juan al lui Lenau] e consumat de o patima eterica ideala de iubirea catre Anna IONESCURION C. 83. Vad shi eu k am greshit de am ponegrito asha de tare catra dta. CREANGA P. 134. De la venirea mea cu a doua domnie... am aratat asprime catre multzi. NEGRUZZI S. I 149. ♦ (Invechit uneori precedat de prep. «de») impotriva in contra. Subt o purpura sfinta e un piept... razvratit catre cer. BALCESCU O. II 243. Alexandru cel Mare... apara vitejeshte independentza tzarii sale de catre poloni. BALCESCU O. II 13. 5. (Preced de prep. «de»; constructzia prepozitzionala introduce numele autorului unei actziuni la pasiv) De. Poporul nostru muncitor intimpina sarbatoarea sa natzionala ziua de 23 August ziua eliberarii patriei noastre de catre glorioasa Armata Sovietica intro atmosfera de mare avint politic shi de munca. SCINTEIA 1952 nr. 2434. 6. (Cu sens final; invechit) Cu scopul... pentru spre. Sa rinduiasca tunuri shi sa le trimeata sa le asheze catre impushcare. ARHIVA R. II 110. Varianta: (Mold. Transilv.) catra (SADOVEANU O. III 61 3 ALECSANDRI P. I 136) prep.

CẮTRE prep. 1. (Cu sens local) Spre inspre la. Catre casa. ◊ Expr. De catre = dinspre de la... ♦ (Pop.) Aproape de... pe langa. Zari catre un desish un fel de casa (ISPIRESCU). 2. (Cu sens temporal) Pe la... cam la... Catre seara. 3. Fatza de... Am aratat asprime catre multzi (NEGRUZZI). ♦ (Inv.) Impotriva in contra. Razvratit catre cer (BALCESCU). 4. (Precedat de prep. „de”) De. Eliberarea patriei noastre de catre Armata Sovietica. 5. (Cu sens final; inv.) Cu scopul... pentru...Sa randuiasca tunuri... catre impushcare (ARHIVA ROMANEASCA). [Var.: (reg.) cắtra prep.] Lat. contra.

CẮTRE prep. 1) (indica directzia locul) Inspre; asupra; spre. Sau pornit ~ sat. 2) (indica o aproximare temporala) Pe la; aproape de; asupra; inspre. ~ ziua. 3) (indica destinatzia) Fatza de; la. Adresare ~ popor. 4) (indica situatzia anturajul) De fatza cu; fatza de. A facut aceasta ~ mine. /<lat. cantra

catre prep. 1. in directziune: catre rasarit; 2. aproximatziune temporala: catre seara; 3. in privintza: milos catre saraci. [Vechiu rom. shi Mold. catra = lat. CONTRA].

cắtre prep. cu ac. (lat. contra infl. de intre). Spre in directziunea cuĭva: catre apus catre mine. Cu fatza de: respect catre parintzĭ. Aproape spre pe la: catre seara catre dimineatza. In est catra in nord citra. Cp. cu intre intra.

cắtra pp vz catre

cắtra V. catre.

cắtre (catre) prep.

catre prep. (sil. tre)

catre

catre.

de catre prep.

CATRE prep. 1. (local) asupra inspre la spre (inv.) despre intre supra. (Ishi atzinteshte privirea ~ noi.) 2. (temporal) inspre spre (reg.) asupra (inv.) despre inde. (Era ~ ziua.)

CATRE prep. v. asupra contra impotriva pentru spre.

CATRE prep. 1. (local) asupra inspre la spre (inv.) despre intre supra. (Ishi atzinteshte privirea ~ noi.) 2. (temporal) inspre spre (reg.) asupra (inv.) despre inde. (Era ~ ziua.)

catre prep. v. ASUPRA. CONTRA. IMPOTRIVA. PENTRU. SPRE.

INVATZATURILE LUI NEAGOE BASARAB CATRE FIUL SAU TEODOSIE opera de mare valoare literara shi istorica a lui Neagoe Basarab (paternitate contestata de unii cercetatori). Pastrate in manuscris slavon shi in mai multe copii in traducere romaneasca dintre care cea mai veche dateaza din sec. 17. Lucrarea cu o structura complexa are o serioasa amprenta de originalitate decurgand din trasaturile specifice ale mediului shi ale epocii in care a fost scrisa (sec. 16). I. imbina paginile moralizatoare cu cele de teorie politica (formuleaza conceptzia conducerii autoritare a statului fundamentata pe dreptate) gandirea sociala izvorata din experientza traita cu adevarate capitole de manual diplomatic strategic shi militar cu reflectzia filozofica shi meditatzia lirica fiind totodata un breviar de dogmatica shi morala creshtinortodoxa; ele se constituie intrun indreptar pentru viitorul domn Teodosie fiul lui Neagoe.

URBI ET ORBI (lat.) catre orash (catre Roma) shi catre Univers Benedictziunea papala catre credincioshii de pretutindeni. In sens larg a vesti urbi et orbi a declara un lucru in auzul tuturor.