14 definiții pentru catifelat
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CATIFELÁT, -Ă, catifelați, -te, adj. Care are aspectul și finețea plăcută la pipăit a catifelei. ♦ Fig. (Despre sunete sau voce) Care este plăcut, cald, mângâietor. – De la catifea.
catifelát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: catifela] (Rar) 1-2 Catifelare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
catifelat2, ~ă [At: VLAHUȚĂ, ap. TDRG / Pl: ~ați, ~e / E: catifela + -at] 1 a Care are finețea, plăcută la pipăit, a catifelei Si: (înv) încătifelat2 (1), încătifelit2. 2-3 a, av (D. sunete, voce) (Care este) plăcut, cald, mângâietor Si: (înv) încătifelat2 (2), încătifelit2 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CATIFELÁT, -Ă, catifelați, -te, adj. Care are înfățișarea și finețea plăcută la pipăit a catifelei. ♦ Fig. (Despre sunete sau voce) Care este plăcut, cald, mângâietor. – Catifea + suf. -at (după fr. velouté).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CATIFELÁT, -Ă, catifelați, -te, adj. Care are înfățișarea, finețea sau moliciunea plăcută la pipăit a catifelei. Era palid de tot și avea ochii frumoși, negri, catifelați, mari. DUMITRIU, V. L. 18. Doi ochi mari, melancolici, peste care se lasă din cînd în cînd... pleoapele cu gene lungi, catifelate. SADOVEANU, P. S. 175. Ne-am oprit sub crengile unui vișin încărcat de flori catifelate. SAHIA, N. 61. ♦ Fig. (Despre sunete sau voce) Plăcut, cald, mîngîietor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CATIFELÁT, -Ă, catifelați, -te, adj. Care are înfățișarea și finețea plăcută la pipăit a catifelei. ♦ Fig. (Despre sunete sau voce) Plăcut, cald, mângâietor. – Din catifele (pl. lui catifea) + suf. -at.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CATIFELÁT, -Ă adj. cu înfățișarea și finețea catifelei; catifelin. ◊ (fig.; despre sunete, voce) plăcut, cald, mângâietor. (după fr. velouté)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CATIFELÁT ~tă (~ți, ~te) 1) Care ține de catifea; propriu catifelei. 2) fig. (despre voce, sunete) Care este plăcut și armonios. /catifea + suf. ~at
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
catifelat a. asemenea catifelei, neted și moale.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
catifelát, -ă adj. Neted și moale ca catifeaŭa: obraz catifelat. V. velin.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
catifelát adj. m., pl. catifeláți; f. catifelátă, pl. catifeláte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
catifelát adj. m., pl. catifeláți; f. sg. catifelátă, pl. catifeláte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CATIFELÁT adj. mătăsos, moale, neted. (Obraz ~; piele ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CATIFELAT adj. mătăsos, moale, neted. (Obraz ~; piele ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
catifelat, catifelatăadjectiv
- 1. Care are aspectul și finețea plăcută la pipăit a catifelei. DEX '09 DLRLC MDN '00
- Era palid de tot și avea ochii frumoși, negri, catifelați, mari. DUMITRIU, V. L. 18. DLRLC
- Doi ochi mari, melancolici, peste care se lasă din cînd în cînd... pleoapele cu gene lungi, catifelate. SADOVEANU, P. S. 175. DLRLC
- Ne-am oprit sub crengile unui vișin încărcat de flori catifelate. SAHIA, N. 61. DLRLC
- 1.1. Despre sunete sau voce: cald, mângâietor, plăcut. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00sinonime: cald mângâietor plăcut
-
etimologie:
- catifea DEX '09