optziuni
  • info

13 definitzii pentru cataloga

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CATALOGÁ cataloghez vb. I. Tranz. A inregistra intrun catalog; p. ext. a inshira. ♦ (Depr.) A socoti a considera pe cineva drept... Din fr. cataloguer.

cataloga vt [At: TEODOREANU M. II 71 / Pzi: ~ghéz (nob) ~géz / E: fr cataloguer] 1 A inregistra intrun catalog (1) Si: a catalogiza. 2 (Pex) A enumera. 3 (Fig; dep) A considera pe cineva drept... Si: (fam) a categorisi.

CATALOGÁ cataloghez vb. I. Tranz. A inregistra intrun catalog; p. ext. a inshira. ♦ Fig. (Depr.) A socoti a considera pe cineva drept... Din fr. cataloguer.

CATALOGÁ cataloghez vb. I. Tranz. A inregistra intrun catalog (cartzile unei biblioteci obiectele expuse intrun muzeu etc.). V. clasa.

CATALOGÁ cataloghez vb. I. Tranz. A inregistra intrun catalog; p. ext. a inshira. ♦ Fig. (Depr.) A socoti a considera pe cineva drept... Fr. cataloguer.

CATALOGÁ vb. I. tr. A inregistra intrun catalog (cartzi tablouri etc.); a intocmi un catalog. ♦ (Fig.; depr.) A considera pe cineva drept... [< fr. cataloguer].

CATALOGÁ vb. tr. 1. a inregistra intrun catalog (cartzi tablouri etc.) 2. (fig.; depr.) a considera (pe cineva) drept... a eticheta. (< fr. cataloguer)

A CATALOGÁ ~ghéz tranz. 1) (cartzi tablouri etc.) A inregistra intrun catalog. 2) fig. (idei fapte evenimente) A numara sau a expune pe rand; a enumera; a inshira. 3) (persoane) A aprecia intro maniera definitiva (incluzand intro anumita categorie); a categorisi; a clasa. /<fr. cataloguer

catalogà v. a face un catalog a inscrie dupa ordine cartzi obiecte de arta etc.

*cataloghéz a gá v. tr. (fr. cataloguer). Inscriŭ in ordine numele oamenilor saŭ ale obiectelor: a cataloga nishte plante.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

catalogá (a ~) vb. ind. prez. 3 catalogheáza

catalogá vb. ind. prez. 1 sg. cataloghéz 3 sg. shi pl. catalogheáza

cataloghez gheaza 3.

Intrare: cataloga
verb (VT205)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cataloga
  • catalogare
  • catalogat
  • catalogatu‑
  • catalogand
  • catalogandu‑
 singular plural
  • catalogheaza
  • catalogatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • cataloghez
 (sa)
  • cataloghez
  • catalogam
  • catalogai
  • catalogasem
a II-a (tu)
  • cataloghezi
 (sa)
  • cataloghezi
  • catalogai
  • catalogashi
  • catalogaseshi
a III-a (el, ea)
  • catalogheaza
 (sa)
  • catalogheze
  • cataloga
  • cataloga
  • catalogase
plural I (noi)
  • catalogam
 (sa)
  • catalogam
  • catalogam
  • catalogaram
  • catalogaseram
  • catalogasem
a II-a (voi)
  • catalogatzi
 (sa)
  • catalogatzi
  • catalogatzi
  • catalogaratzi
  • catalogaseratzi
  • catalogasetzi
a III-a (ei, ele)
  • catalogheaza
 (sa)
  • catalogheze
  • catalogau
  • catalogara
  • catalogasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

cataloga, cataloghezverb

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.