14 definitzii pentru casatori
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CASATORÍ casatoresc vb. IV. Refl. shi tranz. A (se) uni prin casatorie cu cineva. Din casator (inv. „sotz” < casa1 + suf. ator).
CASATORÍ casatoresc vb. IV. Refl. shi tranz. A (se) uni prin casatorie cu cineva. Din casator (inv. „sotz” < casa1 + suf. ator).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
casatorí vtr [At: PRAV. 859 / Pzi: ~résc / E: casator] 12 A (se) uni prin casatorie (1) (cu cineva).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CASATORÍ casatoresc vb. IV. Refl. A se uni prin casatorie; (despre femei) a se marita (despre barbatzi) a se insura. SHapoi noi eram mai in virsta cind neam casatorit? ALECSANDRI T. I 349. ♦ Tranz. (Rar) A uni prin casatorie; a fi de acord cu casatoria fiicei sale (sau a fiului sau). Am fete de casatorit. ALECSANDRI T. I 135.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CASATORÍ casatoresc vb. IV. Refl. shi tranz. A (se) uni prin casatorie. Din casator (inv.).
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
A CASATORÍ ~ésc tranz. A face sa se casatoreasca. /Din inv. casator
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE CASATORÍ ma ~ésc intranz. (despre barbatzi sau femei) A se uni prin casatorie cu o persoana de sex opus. /Din inv. casator
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
casatori v. 1. a uni pe un barbat cu o femeie prin casatorie: 2. fig. a asocia a uni; 3. a lua de barbat de sotzie. [Din vechiu rom. casatoriu casnic sotz].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
casatorésc v. tr. (d. casator). Unesc pin casatorie. V. refl. A te casatori cu cineva. V. insor marit.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
casatorí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. casatorésc imperf. 3 sg. casatoreá; conj. prez. 3 sa casatoreásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
casatorí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. casatorésc imperf. 3 sg. casatoreá; conj. prez. 3 sg. shi pl. casatoreásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CASATORÍ vb. 1. (pop. shi fam.) a se capatui (reg.) a se toldui. (Sa casatorit devreme.) 2. a se lega a se uni (pop.) a se insotzi a se lua. (Cand sau casatorit?) 3. v. cununa. 4. v. insura. 5. v. marita.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CASATORI vb. 1. (pop. shi fam.) a se capatui (reg.) a se toldui. (Sa ~ devreme.) 2. a se lega a se uni (pop.) a se insotzi a se lua. (Cind sau ~?) 3. a se cununa (pop.) a se nunti. (Sau ~ la biserica.) 4. a (se) insura (inv.) a (se) desholtei. (Sa ~ dupa efectuarea stagiului militar.) 5. a (se) marita. (Ea sa ~ de tinara.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) casatori ≠ a (se) despartzi a divortza
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
A SE CASATORI a se araci a se hamui ashi pune pirostriile.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
casatori, casatorescverb
-
- SHapoi noi eram mai in virsta cind neam casatorit? ALECSANDRI T. I 349. DLRLC
- Am fete de casatorit. ALECSANDRI T. I 135. DLRLC
-
etimologie:
- casator (invechit „sotz” din casa + sufix ator). DEX '09 DEX '98