CÁSA¹ case s. f. 1. Cladire care serveshte drept locuintza. ◊ Loc. adj. De casa = facut in casa¹. ◊ Expr. (A avea) o casa de copii = (a avea) copii multzi. Ai fi cuiva casa casa shi masa masa = a duce o viatza ordonata normala linishtita. A nu avea (nici) casa nici (masa) = a duce o viatza neregulata plina de griji de framantari. ♦ (Reg.) Camera odaie. ◊ Casa de veci = mormant. 2. Incapere speciala intro cladire avand o anumita destinatzie. ◊ Casa ascensorului = spatziul in care se deplaseaza cabina unui ascensor. Casa scarii = spatziul dintro cladire in care se gaseshte scara. 3. Cutie dreptunghiulara in care se pastreaza literele semnele etc. tipografice de acelashi caracter. 4. Gospodarie. 5. Totalitatea celor care locuiesc impreuna (formand o familie); familie. ♦ Dinastie; neam. 6. Casnicie menaj. ◊ Expr. A face (sau a duce) casa (buna) cu cineva = a trai cu cineva (in buna intzelegere) a se impaca bine. A duce casa buna cu ceva = a se impaca bine cu ceva. 7. (Urmat de determinari) Nume dat unor institutzii ashezaminte intreprinderi firme comerciale etc. ◊ Casa de economii = institutzie publica de credit care se ocupa cu strangerea disponibilitatzilor baneshti temporare ale populatziei acordand pentru acestea mai ales dobanda. Casa de ajutor reciproc = asociatzie benevola a unor angajatzi sau pensionari creata pentru acordarea de imprumuturi shi de ajutoare membrilor ei din fondurile obtzinute prin depunerile lor lunare. Casa de filme = institutzie producatoare de filme cinematografice. Casa de cultura = institutzie culturala in care au loc diverse manifestari culturale educative etc. Casa de nashteri = institutzie medicosanitara in care se acorda viitoarelor mame la nashtere asistentza calificata. Casa de vegetatzie = constructzie speciala cu acoperishul shi cu peretzii de sticla folosita pentru experientze de agrochimie plantele fiind cultivate in vase de vegetatzie. ♦ Specialitatea casei = produs specific al unei intreprinderi al unei gospodine. 8. Boala a vinurilor care acestea o capata cand ajung in contact cu aerul shi care se caracterizeaza prin tulburare shi prin schimbarea culorii. Lat. casa.

cása³ sf [At: LTR / Pl: ~se / E: fr casse] Boala a vinurilor care acestea o capata cand ajung in contact cu aerul shi care se caracterizeaza prin tulburare shi prin schimbare a culorii.

casa¹ sf [At: COD. VOR. 26/9 / Pl: ~se (reg) ~si cashi^[1] / E: ml casa] 1 Cladire destinata pentru a servi de locuintza omului. 2 (Ila) De ~ Facut in casa¹ (1). 3 (Pex) Cladire. 45 (Ie) (A avea) o ~ de copii (A avea) copii multzi. 6 (Ie) Ai fi cuiva ~a shi masa masa A duce o viatza ordonata shi linishtita. 7 (Ie) A nu avea (nici) ~ shi (nici) masa A duce o viatza neregulata plina de griji shi framantari. 8 (Iuz; is) Fata in ~ Servitoare. 9 (Iuz; is) O pereche (sau un rand) de case Cladire mare cu multe camere. 10 (Ias) Corp de cladire. 11 (Fig) Adapost. 12 (Ivp) Cavitate a unor organe in corpul omenesc. 13 (Ivp; is) ~sa sufletului Capul pieptului unde se afla organele respiratorii. 14 (Reg; fig) Rai. 15 (Reg; fig) Carapace. 16 (Reg; fig) Cochilie. 17 (Pop; is) ~sa de paianjen Panza paianjenului. 18 (Pop; fig; is) ~sa apei Locul ocupat de apa intro fantana. 19 (Reg) Camera. 20 (Reg; is) ~sa (cea sau a) mare Camera cea mai mare a unei case¹ (1) tzaraneshti unde sunt primitzi oaspetzii. 21 (Reg; is) ~sa (cea sau a) mica Camera dintro casa¹ (1) tzaraneasca in care locuieshte de obicei toata familia. 22 (Ban; spc) Bucatarie. 2324 (Is) ~ de veci Mormant. 25 (Prc) Sicriu. 26 (Pan) Stupina. 27 (Pan) Placenta. 2829 (Pop; pan) Corpul carutzei sau al calului destinat transportului persoanelor sau obiectelor. 30 (Is) ~sa morii Cladirea care adaposteshte instalatzia pentru macinat. 31 (Is) ~sa pietrelor de moara Colacul de lemn sau de piatra unde sunt ashezate pietrele morii. 32 (Is) ~sa ascensorului Spatziul in care se deplaseaza cabina unui ascensor. 33 (Is) ~sa scarii Spatziu dintro cladire care adaposteshte o scara. 34 Mica incapere la o instalatzie de apa de energie electrica etc. in care sunt instalate elementele de distributzie (vanele de inchidere a apei tabloul de distributzie a energiei electrice etc.). 35 (Is) ~sa suveicii Spatziu sau cavitate langa unul din capetele spatei in care sta suveica shi de unde este aruncata (mecanic) printre itze. 36 (Iuz) Fiecare dintre cele 64 de campuri de pe table de shah Si: casutza. 37 (La jocul de table) Partea in care fiecare dintre cei doi jucatori trebuie sashi aduca piesele. 38 (Tip) Cutie dreptunghiulara in care se pastreaza literele semnele etc. tipografice de acelashi caracter Si: cashte. 39 (Reg) Coaja (gaoacea) ghindei. 40 (Ast; pop) Steaua gamma din constelatzia Coroana boreala Si: (pop) coliba cociorva. 41 Totalitatea celor care locuiesc impreuna (formand o familie). 42 (Is) ~ grea Familie numeroasa (shi greu de intretzinut). 43 Neam. 44 Dinastie. 45 (Inv; is) ~ mare Familie de vaza. 46 (Iuz) Totalitatea persoanelor care sunt in serviciul cuiva sau depind de acesta (k partizani favoritzi protejatzi etc.). 47 (Inv) Persoane care sunt in serviciul unui domnitor sau al unui demnitar. 48 (Inv; is) Copil (sau fecior) din (in sau de) ~ Fiu de boier care facea serviciu de paj la curtea domneasca. 49 (Iuz; is) ~ militara Aghiotantzii ofitzerii de la curtea unui principe a unui suveran. 50 (Iuz; is) ~ civila (a unui domnitor) Persoanele civile din serviciul curtzii alcatuind anturajul suveranului. 51 Casnicie (1). 52 (Ie) A tzine ~ cu cineva A fi casatorit. 53 (Ie) A face (sau a duce) ~ (buna) cu cineva A trai (in buna intzelegere). 54 (Ie) A face o ~ A se casatori. 55 (Ie) A strica ~a cuiva A strica armonia dintre sotzi (determinandui sa divortzeze). 56 (Ie) A duce ~ buna cu ceva A se impaca bine cu ceva. 57 (Pop; is) ~ neprimenita Casnicie in care partenerii nu au mai fost casatoritzi anterior. 58 Gospodarie. 59 (Is) ~ deschisa Casa¹ (1) in care oricine este bine primit. 60 (Ie) A avea ~ shi masa A fi casatorit avand gospodarie proprie (shi oarecare avere). 61 (Inv) Templu pagan. 62 (Is) ~sa Domnului (lui Dumnezeu) Biserica. 63 (Iuz; is) ~ obshteasca (sau ~sa Obshtii) Eforie comunala sau a unei comunitatzi (de proprietate) pentru administrarea unei averi in devalmashie. 64 (Inv; is) ~ obshteasca ~ de economieInstitutzie publica de credit care se ocupa cu strangerea disponibilitatzilor baneshti temporare ale populatziei acordand pentru acestea mai ales dobanda. 65 (Iuz; is) ~se de bolnavi sau de vindecare Spital. 66 (Iuz; is) ~ de judecata Judecatorie. 67 (Iuz; is) ~ de oaspetzi sau de straini Han. 68 (Inv; is) ~ de curvie de curvasarie Bordel. 69 (Is) ~ nebuneasca sau de nebuni Ospiciu. 70 (Is) ~ de ajutor reciproc Asociatzie benevola a unor angajatzi sau pensionari creata pentru acordarea de imprumuturi shi de ajutoare membrilor ei din fondurile obtzinute din depunerile lor lunare. 71 (Is) ~ de filme Institutzie producatoare de filme cinematografice. 72 (Is) ~ de cultura Institutzie culturala in care au loc diverse manifestari culturale educative etc. 73 (Is) ~ de nashteri Institutzie medicosanitara in care se acorda viitoarelor mame la nashtere asistentza calificata Si: maternitate. 74 (Is) ~ de vegetatzie Constructzie speciala cu acoperishul shi cu peretzii de sticla folosita pentru experientze de agrochimie plantele fiind cultivate in vase de vegetatzie. 75 (Is) ~ de odihna Sanatoriu. 76 (Is) ~ de moda Atelier de croitorie de lux. 77 (Reg; is) ~sa satului Primarie. 78 (Is) ~ de asigurare Societate de asigurare. 79 (Is) Casa alba Rezidentza preshedintelui S.U.A. la Washington. 80 (Fig) Preshedintele S.U.A. 81 (Pex) Personalul Casei albe (79). 82 (Inv) Administratzia veniturilor shi a cheltuielilor unor institutzii Casa milei Casa pensiilor. 83 (Is) Specialitatea ~sei Produs specific al unui restaurant sau al unei intreprinderi al unei gospodine. corectata

CÁSA¹ case s. f. 1. Cladire destinata pentru a servi de locuintza omului. ◊ Loc. adj. De casa = facut in casa¹. ◊ Expr. (A avea) o casa de copii = (a avea) copii multzi. Ai fi cuiva casa casa shi masa masa = a duce o viatza ordonata normala linishtita. A nu avea (nici) casa (nici) masa = a duce o viatza neregulata plina de griji de framantari. ♦ (Reg.) Camera odaie. ◊ Casa de veci = mormant. 2. Incapere speciala intro cladire avand o anumita destinatzie. ◊ Casa ascensorului = spatziul in care se deplaseaza cabina unui ascensor. Casa scarii = spatziul dintro cladire care adaposteshte o scara. 3. Cutie dreptunghiulara in care se pastreaza literele semnele etc. tipografice de acelashi caracter. 4. Gospodarie. 5. Totalitatea celor care locuiesc impreuna (formand o familie); familie. ♦ Dinastie; neam. 6. Casnicie menaj. ◊ Expr. A face (sau a duce) casa (buna) cu cineva = a trai cu cineva (in buna intzelegere) a se impaca bine. A duce casa buna cu ceva = a se impaca bine cu ceva. 7. (Urmat de determinari) Nume dat unor institutzii ashezaminte intreprinderi firme comerciale etc. ◊ Casa de economii = institutzie publica de credit care se ocupa cu strangerea disponibilitatzilor baneshti temporare ale populatziei acordand pentru acestea mai ales dobanda. Casa de ajutor reciproc = asociatzie benevola a unor angajatzi sau pensionari creata pentru acordarea de imprumuturi shi de ajutoare membrilor ei din fondurile obtzinute din depunerile lor lunare. Casa de filme = institutzie producatoare de filme cinematografice. Casa de cultura = institutzie culturala in care au loc diverse manifestari culturale educative etc. Casa de nashteri = institutzie medicosanitara in care se acorda viitoarelor mame la nashtere asistentza calificata. Casa de vegetatzie = constructzie speciala cu acoperishul shi cu peretzii de sticla folosita pentru experientze de agrochimie plantele fiind cultivate in vase de vegetatzie. ♦ Specialitatea casei = produs specific al unei intreprinderi al unei gospodine. 8. Boala a vinurilor care acestea o capata cand ajung in contact cu aerul shi care se caracterizeaza prin tulburare shi prin schimbarea culorii. Lat. casa.

CÁSA¹ case s. f. 1. Cladire destinata pentru a servi de locuintza omului. Casa e ashezata in dreptul ariei. STANCU 19. Casele albe ridicate icicolo in mijlocul verdetzii gradinilor shi livezilor pareau k dorm tacute shi singuratice. SADOVEANU O. III 193. Iam luat casa pe nimica. ALECSANDRI T. 331. Va vedea in toate satele case de zid cu cite trei shi patru odai. GOLESCU I. 24. ◊ Fig. Doru unde se lasa Face lacrimilor casa. HODOSH P. P. 32. ◊ Loc. adj. De casa = facut in casa. Piine de casa. Pinza de casa. ◊ Expr. (A avea) o casa de copii = (a avea) copii multzi. Avea o casa de copii dintre care cel mai mare in virsta de vreo optsprezece ani. PAS Z. I 61. Daca ma vede cas o vadana sarmana shi co casa de copii mai trebuie sashi bata joc de casa mea? CREANGA P. 28. Ai fi casa casa shi masa masa = a duce o viatza ordonata; a trai tihnit fara necazuri. Sajungi mireasa sajungi craiasa! Calea satzi fie numai cu flori SHi casa casa shi masa masa... ALECSANDRI P. II 46. (Familiar) Piatra din casa v. piatra. Fata in casa v. fata. ◊ O pereche (sau un rind) de case = casa mare de obicei cu mai multe apartamente. Corp de case v. corp ♦ (Regional) Camera odaie. Casa dinainte. Casa mare. Casa de oaspetzi. ◊ Incapere speciala intro cladire avind o anumita destinatzie. ◊ Casa mashinilor = incapere in care sint montate grupurile electrogene intro centrala electrica. Casa pompelor = cladire sau incapere in care sint montate pompele unei statziuni de pompare. Casa ascensorului = spatziul in care se deplaseaza un ascensor. Casa scarii = spatziul in care este construita scara la o cladire cu mai multe etaje. ♦ (Tipogr.) Cutie dreptunghiulara in care se pastreaza literele. Baietzii sint pushi sa invetze casele de litere shi sa dea corecturi. PAS Z. I 260. ♦ Fig. (Determinat prin «de veci») Mormint. Iaca Ioane shi casa de veci zise el. Trei cotzi de pamint atitai al tau. CREANGA P. 321. 2. Gospodarie. E cel dintzii lucru ce lai cumparat pentru casa noastra. DAVIDOGLU M. 15. Barbatumieu... nu sa putut plinge k... iam risipit casa. CREANGA P. 4. Cauta de casa cum se cuvine unei bune gospodine. NEGRUZZI S. I 147. 3. Totzi cei care locuiesc impreuna formind de obicei o familie. E suparat pe casa noastra. STANCU D. 34. Casa sa mai ingreuiat cu un mincau. CREANGA P. 6. Am sculat toata casa; am trimis dupa doctor. NEGRUZZI S. I 62. ◊ Ai casei = membrii familiei. Casa grea = familie numeroasa greu de intretzinut. ◊ Expr. A tzine (sau a fi) de casa cuiva = a tzine de familia cuiva; a fi dintre oamenii apropiatzi ai cuiva. Bine Ioane dute; nu tzii oprita calea. Dea puterea fi acum eshti de casa noastra. CREANGA P. 312. ♦ (In orinduirea feudala shi burgheza) Dinastie neam. Casa de Austria. ◊ Copil de casa v. copil. 4. Casnicie. Trebuie sa fie un trimis de undeva numai pentru a iscodi casele oamenilor. CREANGA P. 233. ◊ Expr. A tzine casa cu cineva = a trai in casnicie cu cineva. Ba zau inca ma mir cam avut rabdare sa tzin casa cu baba pinacum. CREANGA P. 118. A strica casa cuiva = a strica armonia dintre sotzi ai face sa se desparta. A tace (sau a duce) casa (buna) cu cineva = a trai laolalta in buna intzelegere. De cind sint regi de cind minciuna este. Duc laolalta cea mai buna casa. VLAHUTZA O. A. 36. Na vrut sa facem casampreuna. ALECSANDRI T. 1502. A duce casa buna cu ceva = a se impaca bine cu ceva. Cu matematica nam dus niciodata casa buna. C. PETRESCU C. V. 104. 5. (Urmat de determinari care arata natura sau destinatzia cladirii) Nume dat unor institutzii sau ashezaminte create pentru satisfacerea necesitatzilor sociale culturale sanitare etc. ale celor ce muncesc. Casa de cultura. Casa Universitatzii. Casa Centrala a Armatei. Casa Oamenilor de SHtiintza. Casa Scriitorilor. Casa Pionierilor. Casa «Scinteii». ▭ Pe linga sistemul tarifar shi de premiere ceferishtii beneficiaza de mari avantaje sub forma caselor de odihna sanatoriilor spitalelor C.F.R. case de cultura. GHEORGHIUDEJ CONSF. C.F.R. 36. ◊ Casa de nashteri = maternitate. Ce ... casa de nashteri sar face aici pentru toate satele dimprejur! DUMITRIU N. 236. Casa de economii = institutzie la care se depun economiile spre pastrare shi valorificare. Casa de Economii shi Consemnatziuni (C.E.C.). ▭ Casa de ajutor reciproc = asociatzie tovarasheasca constituita cu scopul de a da imprumuturi shi ajutoare baneshti membrilor ei din resursele acumulate prin cotizatzii lunare. (Invechit) Casa de sanatate = sanatoriu. Nu putea... sal interneze intro casa de sanatate. PAS Z. I 56. Casa de nebuni = ospiciu. Casa de adapost = cabana. 6. (In regimul capitalist) intreprindere firma comerciala. Casa de import. ◊ Specialitatea casei = produs al unei intreprinderi cu care aceasta ishi face reclama considerindul superior produselor altor intreprinderi. Pl. shi: (regional) cashi (DAVIDOGLU M. 32 SHEZ. II 10).

CÁSA¹ case s. f. 1. Cladire destinata pentru a servi de locuintza omului. ◊ Loc. adj. De casa = facut in casa. ◊ Expr. (A avea) o casa de copii = (a avea) copii multzi. Ai fi cuiva casa casa shi masa masa = a duce o viatza ordonata linishtita. ♦ (Reg.) Camera odaie. ♦ Incapere speciala intro cladire avand o anumita destinatzie. ♦ (Tipogr.) Cutie dreptunghiulara in care se pastreaza literele. ♦ (Rar in expr.) Casa de veci = mormant. 2. Gospodarie. 3. Totzi cei care locuiesc impreuna (formand o familie); familie. ♦ Dinastie; neam. 4. (Rar) Casnicie. Ma mir cam avut rabdare sa tzin casa cu baba panacum (CREANGA). ◊ Expr. A face (sau a duce) casa (buna) cu cineva = a trai cu cineva (in buna intzelegere). A duce casa buna cu ceva = a se impaca bine cu ceva. 5. (Urmat de determinari) Nume dat unor institutzii sau ashezaminte create pentru satisfacerea necesitatzilor culturale educative sanitare etc. 6. (In regimul capitalist) Intreprindere firma comerciala. Specialitatea casei = produs specific al unei intreprinderi (p. ext. al unei gospodine) cu care aceasta se mandreshte. Lat. casa.

CÁSA¹ ~e f. 1) Constructzie servind k locuintza pentru oameni. ◊ De ~ produs in conditzii casnice. A avea ~ shi masa a fi indestulat. 2) Totalitate a bunurilor ce constituie averea unei persoane; gospodarie. 3) Incapere cu destinatzie speciala intro cladire. ~a ascensorului. ◊ ~a mare odaie in casele tzaraneshti destinata oaspetzilor. 4) Totalitate a persoanelor inrudite care locuiesc impreuna; familie. ◊ A face ~ cu cineva a trai in intzelegere; a trai cu cineva in casnicie. 5) Nume dat unor institutzii ashezaminte firme comerciale etc. ~ de cultura. ~ de odihna. ~a scriitorilor. 6) Unitate economica (de productzie de comertz sau de servicii sociale) care are o conducere unica; intreprindere. [G.D. casei] /<lat. casa

casa f. 1. cladire servind de locuintza oamenilor: o pereche de case cu mai multe incaperi; ashi veni dea casa a se dumeri: tocmai acum ishi venira shi tzaranii dea casa Isp.; 2. locuintza insash: vino acasa; 3. persoanele cate traesc impreuna in aceeash casa formand o familie: are o casa grea; 4. familie domnitoare dinastie; casa de Hohenzolern; 5. gospodarie: tzine bine casa; 6. stabiliment: casa de banca de comertz de joc; casa de sanatate unde se trateaza bolnavii in pensiune; casa de corectziune inchisoare; casa militara trupele de garda la un rege sau principe; casa civila persoanele cari insotzesc pe un suveran; 7. locul unde se invarteshte mashina morii. [Lat. CASA bordeiu casutza: romaneshte cu sensul generalizat].

1) casa f. pl. e shi (Olt.) cashĭ (lat. casa coliba casutza; it. pv. cat. ps. pg. casa fr. chez). Edificiŭ de locuit imobil. (V. hardughie). Familie persoanele dintr’un edificiŭ: s’a sculat toata casa. Familie gospodarie menaj: are casa grea (de sustzinut). Dinastie: casa de Hohenzollern. Stabiliment: casa de banca de comerciŭ de joc. Placenta prunculuĭ. Casa de sanatate spital (maĭ ales cu plata). Casa de corectziune (saŭ de’ndreptare) un fel de shcoala saŭ shi de inchisoare p. copiĭ. Casa militara trupele de garda la un suveran. Casa civila persoanele care intovarashesc un suveran. Casa de tzara casa tzaraneasca orĭ shi vila. Casa de painjin pinza de painjin. Casa de melc gaoace de melc. Ĭepure de casa V. mosc 2. Lucru de casa lucru facut in casa nu’n fabrica. A fi fara casa a nu avea locuintza. A avea o casa de copiĭ a avea multzĭ copiĭ. A sta’n casa a sta acasa a nu ĭeshi pe strada. Om cu casa om la casa luĭ om casatorit. A duce orĭ a tzinea casa cu cineva 1) a face gospodaria’n comun 2) a trai in casatorie. A strica casa cuĭva al face sa se divortzeze.

cassa sf vz casa²

york s.m. Nume dat unei rase de porci de culoare alba cu pielea roshie shi cu parul rar cu urechi mari creata in Anglia; porc care face parte din aceasta rasa. ◊ Yorkul mare = varietate de dimensiuni mari a acestei rase; marele alb. • /<engl. York; cf. nm. pr. York orash in Marea Britanie.

casacamping s. f. Casutza simpla din lemn destinata campingurilor ◊ „Un nou tip de casacamping. In cadrul Complexului pentru industrializarea lemnului din Comaneshti sa realizat un nou shi interesant tip de casa destinata atat campingurilor montane cat shi celor de pe litoral.” Sc. 29 XI 69 p. 5 [pron. casachémping] (din casa + camping)

cásalaboratór s. f. Casa in care se fac lucrari practice care serveshte drept laborator ◊ „Pe loturile demonstrative ale caselorlaborator urmaresc comportarea diferitelor soiuri experimenteaza variante de culturi cu doze diferite de ingrashaminte chimice shi naturale.” Sc. 27 VIII 66 p. 2; v. shi 14 I 62 p. 1 Cont. 1 III 63 p. 1 SHt. shi tehn. 6/67 p. 36 (din casa + laborator; Fl. Dimitrescu in SCL 3/70 p. 325)

cásamonumént s. f. Casa considerata monument istoric sau artistic ◊ „La nr. 24 exista o casamonument de trei caturi.” Sc. 21 VI 64 p. 4; v. shi R.l. 25 XI 66 p. 6 (din casa + monument)

cásamuzéu s. f. Casa a unei personalitatzi in care sa deschis un muzeu ◊ „In cadrul actziunilor organizate la casamuzeu H.C. Andersen Ion Pas traducatorul in limba romana al povestirilor lui Andersen a citit povestirea «Straiele noi ale imparatului».” Sc. 5 IV 63 p. 3. ◊ „SHi asha cum stau pe banca in ograda caseimuzeu inconjurat de pomi shi flori in zumzetul dulce al albinelor glasul lui Toader Hrib suna k un text de cronica shi am sentimentul k sunt martorul unei clipe de istorie.” Sc. 10 X 76 p. 1. ◊ „Sevilla este cunoscuta shi recunoscuta dupa ruinele sale romane dupa podul Alcantara shi casa muzeu a lui El Greco.” I.B. 7 V 86 p. 4; v. shi Mag. 7 I 67 p. 4 R.l. 24 I 73 p. 5 R.lit. 27 IX 84 p. 23 (din casa + muzeu)

cásaremórca s. f. Rulota ◊ „Reghin face cateva sugestii constructorilor de mashini. Prima crearea unei microinstalatzii de incalzire centrala pentru cladirile mici. Cea dea doua fabricarea de caseremorci pentru autoturisme.” R.l. 18 XII 66 p. 3 (din casa + remorca)

cásarestauránt s. f. Casa in care sa deschis un restaurant ◊ „In sfarshit in spatele caseirestaurant sa amenajat shi o gradina de vara dominata de umbra parului sub care au stat adesea la un pahar Eminescu shi Creanga.” Sc. 29 XII 65 p. 4 (din casa + restaurant)

cásareshedíntza s. f. Casa in care locuieshte sau a locuit o personalitate ◊ „La 3 km sud de Ramnicu Valcea se afla complexul muzeistic Magheru. Aici se poate vizita casareshedintza a generalului Magheru.” R.l. 1 IX 77 p. 5 (din casa + reshedintza)

cásarulóta s. f. Casaremorca ◊ „Caserulote k ale tziganilor din Occident.” Ap. 78/93 p. 22 (din casa + rulota)

acasa f. V. casa.

Savoia f. 1. veche provincie a Statelor sarde; Casa de Savoia ilustra familie italiana care poseda mult timp Savoia cu titlul de comitat sau ducat shi care domneshte astazi in Italia; 2. nume a doua departamente franceze constituite (1860) din vechiul ducat sard cu 255.000 shi 264.000 loc. (Savoiard).

Suabia f. unul din cele 7 cercuri ale Bavariei: 560.000 loc. cap. Augsburg. ║ Casa de Suabia V. Hohenstaufen.

York n. comitat in Anglia cu 490.000 loc. Cap. York: 83 000 loc. Casa de York ramura a familiei regale a Plantagenetzilor disputa tronul familiei Lancaster shi dete Angliei 3 regi: pe Eduard IV Eduard V shi Richard III.

cása s. f. g.d. art. cásei; pl. cáse

cása (de locuit de bani institutzie depozit) s. f. g.d. art. cásei; pl. cáse

casa (nu: cassa)

casa se (in care locueshti shi in care tzii banii).

CÁSA s. 1. cladire constructzie imobil zidire (inv.) ziditura. (O ~ modesta.) 2. v. locuintza. 3. casa Domnului v. biserica. 4. (FIN.) casa de amanet v. lombard. 5. casa de nebuni v. ospiciu; casa de sanatate = a) v. sanatoriu; b) v. ospiciu. 6. casa de prostitutzie = bordel lupanar casa de tolerantza (inv.) tractir; casa de tolerantza v. casa de prostitutzie. 7. (TIPOGR.) (rar) cashte. (~ de litere.) 8. camin familie (rar) menaj. (Are ~ grea.) 9. v. dinastie. 10. v. casnicie.

CÁSA s. v. camera cosh incapere lada odaie placenta sicriu.

casa s. v. CAMERA. COSH. INCAPERE. LADA. ODAIE. PLACENTA. SICRIU.

CASA s. 1. cladire constructzie imobil zidire (inv.) ziditura. (O ~ modesta.) 2. adapost ashezare camin domiciliu locuintza salash (reg.) salashna (Transilv. Ban. shi Bucov.) cortel (inv.) locash mutare mutat odaie sat salashluintza salashluire shedere shezamint shezut (fig.) birlog cuib culcush. (Unde ishi are ~?) 3. (BIS.) casa Domnului = biserica (inv.) sfintzie sfintzire. 4. (FIN.) casa de amanet = lombard. 5. (MED.) casa de nebuni = balamuc ospiciu casa de sanatate; casa de sanatate = a) sanatoriu; b) balamuc ospiciu casa de nebuni. 6. casa de prostitutzie = bordel lupanar casa de tolerantza (inv.) tractir; casa de tolerantza = bordel lupanar casa de prostitutzie (inv.) tractir. 7. (TIPOGR.) (rar) cashte. (~ de litere.) 8. camin familie (rar) menaj. (Are ~ grea.) 9. (IST.) dinastie. (Regi din ~ capetziana.) 10. casatorie casnicie menaj (livr.) mariaj matrimoniu (rar) gospodarie (pop.) insotzire (inv.) maritagiu (grecism inv.) sinichesion. (Are o ~ fericita.)

CÁSA s. art. v. gemma perla.

CASA CU OGRÁDA s. v. coroana boreala.

casa s. art. v. GEMMA. PERLA.

casa cu ograda s. v. COROANA BOREALA.

cása (cáse) s. f. 1. Locuintza. 2. Camin familie. 3. Pereche casatorita familie. 4. Descendentza stirpe familie nobila dinastie. 5. Incapere odaie. 6. Reshedintza sediu. 7. Birou centru. 8. Mobilier casnic obiectele din casa. 9. Placenta. 10. Cabina ghereta. Mr. megl. casa istr. cǫse. Lat. casa (Diez I 115; Diez Gramm. I 32; Pushcariu 302; CandreaDens. 179; REW 1728; DAR); cf. it. prov. cat. sp. port. casa. Der. casar s. m. (cap de familie) care CandreaDens. 280 shi REW 1750 il deriva direct din lat. casarius; casash s. m. (cap de familie barbat casatorit; ruda); casator s. m. (cap de familie) format de la un vb. disparut reprezentant al lat. *casare (Pushcariu 305; DAR); casatoresc adj. (conjugal matrimonial); casatori vb. (a (se) uni prin casatorie) pentru semantismul caruia cf. it. accasare sp. casar shi observatziile lui Bogrea Dacor. III 413; casatorie s. f. (unuiune legala pentru intemeierea unei familii); necasatorit adj. (burlac); casean adj. (familiar); acasa adv. (in casa proprie) care poate fi formatzie rom. sau reprezentant al lat. ad casam cf. it. a casa; cashitza (var. casitza) s. f. (casutza alveola; pila de pod formata dintro casutza de betze cu umplutura de pietre; sertar) in legatura cu der. de la casa DAR ishi exprima indoiala deoarece i se pare inexplicabil rezultatul sh care apare la altzi der. cf. cashnica cashutza; chishitza s. f. (colivie cushca) pare a fi var. asimilata a cuvintului anterior; casnic adj. (conjugal matrimonial); cashnica s. f. (Arg. concubina ibovnica); casnicesc adj. (conjugal); casutza (var. cashutza) s. f. (dim. al lui casa); casoaie s. f. (augmentativ al lui casa; pivnitza camara shi bucatarie la casele de la tzara; lucarna luminator; pila de pod). Rut. kašicja „pila de pod” care DAR il da k etimon al rom. cashitza este mai curind der. al rom.

cása case cashi s.f. 1. Locuintza: „Casele traditzionale maramureshene erau intotdeauna netencuite in exterior shi in multe cazuri nici in interior. De remarcat k tipurile de case arhaice au avut prispa fara stalpi. Prispa cu stalpi sa generalizat aici in sec. al XVIIIlea modificand intreaga infatzishare a casei. De asemenea tipul cel mai raspandit a fost cel cu doua shi trei incaperi (camera de locuit shi tinda sau camera de locuit tinda shi camara). Din sec. al XIXlea se raspandeshte casa careia i se adauga o incapere in locul camarii (casa curata)” (Memoria 2004bis: 1.249). O descriere a caselor traditzionale maramureshene de la inceputul secolului XX: „Toate casele sunt facute din barne de lemn solid incheiate intre ele la cele patru cornuri ale lor. De fapt casa e o incheiere de barne care pusa pe roate devine transportabila. Podeaua ei se gaseshte la o inaltzime de 050 m pana la un metru deasupra pamantului (...). De obicei casele sunt formate dintrun simplu antreu mai incapator din care dai intro camera mai mare. Toate sunt joase in interior podeaua de grinzi fiind unsa cu pamant lutos amestecat cu balegar; au ferestre mici absolut neindestulatoare pentru o buna shi completa aerisire. Pe dinauntru ele sunt varuite iar pe dinafara sunt lasate fara nicio tencuila pentru k barnele sa nu putrezeasca repede. Acoperishul lor e din shindrila. In interior: un pat ashezat intrun coltz facut din scanduri shi umplut cu paie sau fan; apoi laitzele cuptoriul rudele; iar pe peretzi vezi sumedenie de farfurii” (Papahagi 1925: 84). ♦ Casa batrana = casa parinteasca. 2. Camera: „Dute in ceie casa” = in cealalta incapere (Dancush 2010). 3. Gospodarie. 4. Casa Satului = primarie; cantzalarie (ALR 1961: 901). Lat. casa „coliba bordei” (DLRM Pushcariu CDDE MDA).

cása case s.f. 1. Locuintza. Casa batrana = casa parinteasca. 2. Camera: „Dute in ceie casa” = in cealalta incapere (Dancush 2010). 3. Casa Satului = primarie; cantzalarie (ALR 1961: 901). Termen atesta in nordvestul tzarii. Lat. casa.

roata prin casa v. ardeleana (1).

cása case s. f. Cladire destinata a servi de locuintza omului. ♦ Camera odaie. ♦ Casa de rugaciune = locul de adunare shi de rugaciune al cultelor neoprotestante shi al sectelor. ♦ Casa Domnului = biserica. ♦ Casa de veci = mormant cavou. Din lat. casa.

CASA ALBA reshedintza preshedintzilor S.U.A. situata in Washington. Construita in 18141817 dupa planurile arhitectului James Hoban.

CASA SHCOALELOR institutzie pendinte de Ministerul Instructziunii infiintzata in 1896 pentru construirea de shcoli primare shi dotarea lor. In anul shcolar 1909/1910 au luat fiintza Biblioteca shi Muzeul C.SH. primul muzeu pedagogic din Romania. Editura C.SH. fundata in 1908 a scos „Biblioteca pentru popularizarea shtiintzei” cu concursul lui G. TZitzeica I. Simionescu Iuliu Moisil dr. C. Istrati sh.a. shi „Biblioteca pentru popor” condusa de M. Sadoveanu cu colaborarea lui G. Coshbuc G. PopaLisseanu Gh. Dima sh.a. C.SH. a functzionat pina in 1948.

PRO DOMO SUA (lat.) pentru casa sa Unul dintre cele patru discursuri rostite de Cicero la intoarcerea sa din exil prin careshi revendica averea rapita de patricianul Clodius. A pleda pro domo atzi sustzine cauza propria cauza.

a avea poartan casa expr. (intl. la jocul de table) a fi inatacabil

a baga mortun casa expr. 1. ai face cuiva neplaceri. 2. a da unui adversar o lovitura decisiva.

a duce / face casa buna expr. a se intzelege perfect; a se potrivi perfect.

a nu avea toata tzigla pe casa expr. (adol.) a fi nebun

a nul da afara din casa expr. a nu fi inzestrat cu o anumita calitate; a duce lipsa de ceva.

a tzine casa deschisa expr. a primi musafiri tot timpul.

casa fara geam expr. inchisoare.

o vreme sa nu dai un caine afara din casa expr. vreme rea.