opțiuni
  • info

12 definiții pentru calomniator (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CALOMNIATÓR, -OÁRE, calomniatori, -oare, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care calomniază; defăimător, hulitor, detractor. 2. Adj. Calomnios. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. calomniateur, lat. calumniator.

CALOMNIATÓR, -OÁRE, calomniatori, -oare, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care calomniază; defăimător, hulitor, detractor. 2. Adj. Calomnios. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. calomniateur, lat. calumniator.

calomniator, ~oare smf, a [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: fr colomniateur, lat calomniator] 1-2 (Persoană) care calomniază.

CALOMNIATÓR, -OÁRE, calomniatori, -oare, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care calomniază. 2. Adj. Calomnios. [Pr.: -ni-a-] – Fr. calomniateur (lat. lit. calumniator).

CALOMNIATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care calomniază; bârfitor, clevetitor. // adj. Calomnios. [Cf. fr. calomniateur].

CALOMNIATÓR, -OÁRE s. m. f., adj. (cel) care calomniază. (< fr. calomniateur)

CALOMNIATÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care ține de calomnie; propriu calomniei; calomnios; clevetitor. /<fr. calomniateur, lat. calumniator

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

calomniatór (-ni-a-) adj. m., s. m., pl. calomniatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. calomniatoáre

calomniatór s. m., adj. m. (sil. -ni-a), pl. calomniatóri; f. sg. și pl. calomniatoáre, g.-d. sg. art. calomniatoárei

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CALOMNIATÓR adj. v. bârfitor, calomnios, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor.

CALOMNIATÓR adj., s. bârfitor, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor, (livr.) detractor, (pop.) hulitor, (înv.) balamut, clevetnic, năpăstuitor, ponosluitor, (turcism înv.) mozavir. (E un ~ ordinar.)

calomniator adj. v. BÎRFITOR. CALOMNIOS. CLEVETITOR. DEFĂIMĂTOR. DENIGRATOR. PONEGRITOR.

CALOMNIATOR adj., s. bîrfitor, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor, (livr.) detractor, (pop.) hulitor, (înv.) balamut, clevetnic, năpăstuitor, ponosluitor, (turcism înv.) mozavir. (E un ~ ordinar.)

Intrare: calomniator (adj.)
calomniator1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ni-a-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • calomniator
  • calomniatorul
  • calomniatoru‑
  • calomniatoare
  • calomniatoarea
plural
  • calomniatori
  • calomniatorii
  • calomniatoare
  • calomniatoarele
genitiv-dativ singular
  • calomniator
  • calomniatorului
  • calomniatoare
  • calomniatoarei
plural
  • calomniatori
  • calomniatorilor
  • calomniatoare
  • calomniatoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

calomniator, calomniatoareadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.