cashtiga [At: PSALT. 74/36 / V: cash~ ~shli~ (sst) gash~ (inv) chish~ / Pzi: cashtig / E: ml castigare] 1 vr (Trs; inv) A se osteni. 2 vr (Inv) A se ingriji (de cineva sau de ceva). 3 vt (Trs; Ban; c. indica un copil) A creshte. 4 vt (Trs; Ban; c. indica un copil) A educa. 5 vt (Ivp) A ingriji. 6 vt (Ivp) A deretica. 7 vt (Ivp) A curatza. 8 vr (Trs) A se cumineca. 9 vr A se gati. 10 vr (Spc) A se pregati de drum. 11 vt Ashi procura ceva. 12 vr (Trs; Ban) A se tangui. 13 vr (Trs; Ban) A se plange cuiva. 14 vt A obtzine bani sau bunuri materiale prin munca prin truda. 15 vt (Inv) A obtzine k prada de razboi. 16 vt A obtzine un profit (prin speculatzii prin exploatare la jocuri de noroc etc.). 17 vt (Pex) A dobandi experientza cunoshtintze etc. 18 vt (Fig) A face progrese. 19 vt A recupera timpul (pierdut). 20 vt A atrage de partea sa Si: a cuceri. 21 vt A ajunge la... 22 vt (C. indica ceva rau nedorit) A avea parte de... 23 vr A proveni. 24 vt (Sens abstract) A aduce. 25 vt (Sens abstract) A pricinui. 26 vt A obtzine victoria (intro competitzie sportiva intrun proces etc.). 27 vi A deveni mai bogat in... sporindushi contzinutul calitatea greutatea etc. 28 vt (Nob; gms) A merita. 29 vt (Inv) A strange.

A CASHTIGÁ cashtíg 1. tranz. 1) (bani sau bunuri materiale) A dobandi prin munca (sau prin alte mijloace). 2) fig. A obtzine prin munca sau prin lupta sustzinuta. ~ simpatia publicului. ~ bunavointza colegilor. 3) (lupte partide procese etc.) A obtzine inregistrand victorie. 2. intranz. 1) A avea un cashtig. 2) Ashi spori valoarea (sau contzinutul greutatea etc.). /<lat. castigare

cashtigà v. 1. a primi pretzul muncii sale al timpului sau: anevoie se cashtiga lesne se cheltuieshte; 2. a obtzine ceea ce se doreshte: a cashtiga un proces o batalie; 3. fig. a trage in partea sa: a cashtiga iubire prietenie. [Lat. CASTIGARE a pedepsi evolutziune de sens analoga cu a sinonimelor munca shi agonisi: munca shi rezultatul ei sunt deopotriva considerate k o cazna k o lupta k o pedeapsa].

CISHTIGÁ cishtig vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la bunuri materiale mai ales la bani) A agonisi a dobindi a obtzine (prin munca sau prin speculatzii prin exploatare la jocuri de noroc etc.). Se gindi totushi k... ar putea sa cishtige un ban. SAHIA N. 99. Cind capat o nota proasta... ma duc acolo shi stau cu unditza. Cishtig dobinda cite un crap dar mai cu seama lepad in apa spurcaciunile nacazului. SADOVEANU N. F. 41. Tustrei feciorii babei umblau in caraushie shi cishtigau multzi bani. CREANGA P. 4. ◊ Fig. Doi copii cishtigase cu el mama. STANCU D. 5. Absol. Spuse shi el incet cu buzele arse: «Tata cishtiga». SAHIA N. 106. ◊ (Cu privire la notziuni abstracte) A cishtiga experientza. ▭ Lamurind pe oamenii muncii asupra problemelor politicii interne shi externe k shi asupra tuturor problemelor carei framinta dind exemplu in munca avind o atitudine tovarasheasca principiala membrii de partid trebuie sa shtie sa cishtige stima shi dragostea oamenilor muncii astfel incit aceshtia sa li se adreseze cu incredere. SCINTEIA 1953 nr. 2701. El na avut multa greutate a cishtiga inima ei. NEGRUZZI S. I 21. TZara sau k sa zicem mai bine clasele inalte care singure se folosesc de drepturile tzarii cishtigara mult dar pozitzia tzaranilor nu lua nici o prefacere. BALCESCU O. I 143. Pricina nu rezultatul laude tzia cishtigat. ALEXANDRESCU P. 134. Tot de of shi de oftat Foarte mam indestulat. Nimica nam cishtigat Fara doar mam intristat. TEODORESCU P. P. 276. ◊ Expr. A cishtiga teren v. teren. ♦ (Regional) Ashi procura ceva (cu efort sau prin cumparare). Se duse... shi cishtiga deun taler mai farina mai brinza. RETEGANUL P. 1 72. Ii multzami shi lui pentru k la scapat de nacaz nemaiavind grija de aci inainte de balaur sai cishtige tot la o jumatate de an fata. RETEGANUL P. IV 48. ♦ (Cu privire la timp) A recupera. Trebuie sa cishtigam timpul pierdut. 2. Tranz. A atrage (careva) de partea sa; a cuceri. Vorbindui mereu a reushit sal cishtige. 3. Tranz. (Mai ales cu privire la competitziile sportive) A obtzine a cuceri. A cishtigat medalia de aur la sariturile in inaltzime. ◊ Fig. Padurile se intindeau in zari sub un paienjenish de picle de un albastru posomorit; pe costishe lanurile erau verzi shi se lamureau incet incet cu cit luminile cishtigau vaile. SADOVEANU O. VI 194. ◊ Absol. Oricinea cishtiga Roaba lui hanul ma da! ALECSANDRI P. P. 106. Expr. (Familiar) Ai cishtigat procesul = mai convins fie asha cum spui tu. 4. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «in») A deveni mai bogat in ceva ashi spori contzinutul calitatea greutatea. Facind asha toata intriga ar fi cishtigat in verosimilitate. GHEREA ST. CR. II 262.

CISHTIGA vb. (Ban.) A se ingriji. Kĕshlig. Procura [Habeo. Possideo. Solicitus sum]. AC 345. Etimologie: lat. castigare. Vezi shi cishtiga incishtiga. Cf. g i n d i i n c i sh t i g a.

2) cishtíg (est) shi cashtig (vest) a á v. tr. (lat. castigo áre pedepsesc indreptez corijez d. castus curat shi agere a face; it. castigare pv. castiar fr. chatier sp. pg. castigar a pedepsi. D. rom. vine sirb. kaštigovati a pedepsi kaštiga pedeapsa. V. purg). Obtzin pin munca: a cishtiga un franc un proces o batalie. Obtzin pin sortz: a cishtiga la loterie. Fig. Atrag: a cishtiga pe cineva pin blindetza a cishtiga inima cuĭva. V. refl. Vechĭ. Vest. Ma ingrijesc am grija. In est pop. cishlig.

cashtigá (a ~) vb. ind. prez. 3 cashtíga

cashtigá vb. ind. prez. 1 sg. cashtíg 3 sg. shi pl. cashtíga

cashtig sb. shi vb.

CASHTIGÁ vb. 1. a beneficia a folosi a profita. (El nu ~ nimic din asta?) 2. v. capata. 3. v. repurta. 4. v. izbandi. 5. a cuceri a dobandi. (A ~ titlul de campion.) 6. v. dobandi. 7. v. cuceri.

CASHTIGÁ vb. v. aranja cauta curatza deretica dichisi ferchezui gati impodobi ingriji scutura spilcui strange vedea.

A cashtiga ≠ a pagubi a pierde

CISHTIGA vb. 1. a beneficia a folosi a profita. (El nu ~ nimic din asta?) 2. a avea a capata a dobindi a incasa a obtzine a primi. (~ 10 lei de la mine daca...) 3. a cuceri a dobindi a obtzine a realiza a repurta (Transilv.) a mirui (inv.) a purta. (A ~ o stralucita victorie biruintza.) 4. a bate a birui a izbindi a invinge (inv.) a vinci. (A ~ in lupta.) 5. a cuceri a dobindi. (A ~ titlul de campion.) 6. a capata a dobindi a obtzine. (A ~ o mare faima o mare experientza.) 7. a cuceri. (A ~ simpatia tuturor.)

cishtiga v. ARANJA. CAUTA. CURATZA. DERETICA. DICHISI. FERCHEZUI. GATI. IMPODOBI. INGRIJI. SCUTURA. SPILCUI. STRINGE. VEDEA.

cishtigá (cashtíg cashtigát) vb. 1. (Trans.) A creshte a ingriji. 2. (Refl. rar) A se ingrji a se dichisi. 3. A obtzine a face rost. 4. A cishtiga. 5. A progresa a imbunatatzi. Mr. cishtiga s. f. (grija) cishtigare vb. (a cishtiga). Lat. castigare de la castus (Pushcariu 377; CandreaDens. 359; REW 1746; DAR); cf. it. castigare prov. sp. port. castigar fr. chatier; cu evolutzie semantica diferita. Pentru evolutzia rom. cf. Skok Dacor. IX 216 shi v. sard. castigare „a conserva.” Der. cishtig s. n. (grija; beneficiu; profit folos); cishtiga s. f. (inv. grija); cishtigos adj. (folositor). Sb. kaštiga s. f. (pedeapsa); kaštigovati vb. (a pedepsi) nu par a explica prin rom. cum credea Candrea Elemente 407. Pentru var. mold. cishlig cf. Graur BL V 58.

CONSILIO MELIUS VINCES QUAM IRACUNDIA (lat.) mai mult cashtigi prin blandetze decat prin manie Publius Syrus „Sententiae” 129.