26 de definiții pentru băutură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂUTÚRĂ, băuturi, s. f. 1. Lichid care poate fi băut pentru a opri setea, ca medicament etc. ♦ Lichid alcoolic potabil. 2. Consum de mari cantități de lichide alcoolice. ◊ Expr. A (nu) ține la băutură = a (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice. [Pr.: bă-u-.Var.: (reg.) beutúră s. f.] – Lat. *bibitura.

băutu sf [At: COD. VOR. 158/2 / V: beu~ / Pl: ~ri / E: ml *bibitură] 1 Băut1. 2 (Înv) Chef. 3 Lichid care se bea pentru a astâmpăra setea sau pentru plăcere. 4 Lichid alcoolic potabil. 5 Consum de mari cantități de lichide alcoolice. 6 (Îe) A (nu) ține la ~ A (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice.

BĂUTÚRĂ, băuturi, s. f. 1. Orice lichid de astâmpărat setea. ♦ Lichid alcoolic potabil. 2. Consum de mari cantități de lichide alcoolice. ◊ Expr. A (nu) ține la băutură = a (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice. [Pr.: bă-u-.Var.: (reg.) beutúră s. f.] – Lat. *bibitura.

BĂUTÚRĂ, băuturi, s. f. 1. Lichid care se bea pentru a astîmpăra setea, de plăcere, ca doctorie etc. Iarăși se urcase, parcă, aburul băuturii în capul lui. PAS, L. I 30. Un moș mai vechi dintre neamuri... a închinat străinilor de față un pahar de băutură. SADOVEANU, N. F. 40. Hîrca s-a încredințat că împăratul doarme, bizuindu-se... în puterea băuturii sale. CREANGĂ, P. 100. 2. (Abstract) Băut (2). De prea multă băutură muri. POP. ◊ Expr. A se da la băutură = a se da la beție; a se apuca de băut. ♦ Petrecere la care se bea, chef. O dusesem într-o băutură... M. I. CARAGIALE, C. 8. – Pronunțat: bă-u-. – Variantă: (regional) beutúră (ARDELEANU, D. 122, BUDAI-DELEANU, Ț. 320, ALECSANDRI, P. P. 188) S. f.

BĂUTÚRĂ, băuturi, s. f. 1. Lichid care se bea pentru a astâmpăra setea, ca doctorie etc.; (prin restricție) vin, bere, țuică etc. 2. Băut1. ♦ Chef (1). O dusesem într-o băutură (M. I. CARAGIALE). [Var.: (reg.) beutúră s. f.] – Lat. *bibitura.

BĂUTÚRĂ ~i f. 1) Lichid folosit pentru potolirea setei sau în alte scopuri; lichid care se bea. ~i răcoritoare. 2) pop. Lichid cu conținut alcoolic. [G.-D. băuturii; Sil. bă-u-] /<lat. bibitura

băutură f. 1. orice lichid care se bea: apa e băutura cea mai sănătoasă; 2. în special, băutură spirtoasă (vin, rachiu, licher); 3. medicament care se bea: băutură adormitoare.

băutúră f., pl. ĭ. Acțiunea de a bea (beție): n’am maĭ văut așa băutură (V. mîncătură). Ceĭa ce se bea, maĭ ales băutură spirtoasă. Medicament lichid: băutură adormitoare. – Vechĭ, iar azĭ Olt. Trans. be-. V. poțiune.

BEUTÚRĂ s. f. v. băutură.

BEUTÚRĂ s. f. v. băutură.

BEUTÚRĂ s. f. v. băutură.

BEUTÚRĂ s. f. v. băutură.

beutúră sf vz băutură

băutúră-dinamítă s. f. Băutură foarte tare ◊ „Din comerț au dispărut aproape complet acele băuturi-dinamită, fabricate pe bază de esențe și culori, numite popular «Secărică», «Adio mamă» etc.” R.l. 19 II 67 p. 3 (din băutură + dinamită)

beutură f. v. băutură.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

băutúră (bă-u-) s. f., g.-d. art. băutúrii; pl. băutúri

băutúră s. f., g.-d. art. băutúrii; pl. băutúri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂUTÚRĂ s. 1. lichid. (O ~ gălbuie.) 2. (pop. și fam.) udătură, (pop.) udeală. (Ceva ~ aveți?)

BĂUTÚRĂ s. v. beție, chef.

BĂUTU 1. lichid. (O ~ gălbuie.) 2. (pop. și fam.) udătură, (pop.) udeală. (Ceva ~ aveți?)

băutu s. v. BEȚIE. CHEF.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BĂUTURI ALCOOLICE. Subst. Băutură, băuturică (dim.), licoare; ambrozie, nectar (fig); băutură alcoolică, băutură spirtoasă, spirtoase, alcool, spirt, țucsuială, udeală (pop.), udătură (pop. și fam.), udăturică (dim., rar), pileală (fam.). Băutură tare; băutură slabă, poșircă (pop. și fam.), vurt (reg.), țîșpoacă (reg.), bulearcă (reg.). Vin, vinișor (dim.), vinuț (pop.), vinuleț (pop.), vinaț, apă de sapă (glumeț); must, tulburel, zaibăr (reg.); vin spumos, șampanie, tizană (înv.); șpriț, mișmaș (fam.), carcalete. Rachiu, rachiaș (dim.), răchie (reg.), țuică, țuiculiță (dim.), țuiculeană, zeamă de prune (pop.), trăscău (reg.), palincă (reg.), pălincuță (reg.), vinars (reg.), șliboviță, votcă, basamac, holercă (reg.), șnaps (reg.), prăștină (reg.), rachiu de drojdie, tescovină, baștină (reg.); secărică. Bere, porter (înv.), zitum (ant.). Hidromel, mied (pop.). Vișinată, vișinap; afinată; cherry-brandy. Lichior. Absint. Mastică. Vermut. Bitter. Chartreuse. Gin. Whisky. Coniac. Rom. Grog. Punci. Coctail. Adj. Alcoolic, spirtos. Vb. A prepara o băutură; a face vin; a face (a fierbe) țuică; a alcooliza; a șampaniza, A consuma băuturi (alcoolice), a bea, a se îmbăta, a se țuicări, a se țuicui. V. beție, local.

BĂUTURI NEALCOOLICE. Subst. Băutură, băuturică (dim.), băutură nealcoolică; băuturi răcoritoare, răcoritoare. Apă; apă de băut, apă potabilă; apă minerală, borviz, borcut (reg.), sifon. Sirop, suc, sorbet (rar), limonadă, citronadă, oranjadă, orjad (înv.); pepsi-cola, coca-cola; bragă; salep; cvas. Ceai; tizană. Cafea, cafeluță (dim., fam.), nescafe, șvarț (rar), marghiloman, mazagran. Vb. A bea, a sorbi, a înghiți. A face cură de apă minerală. A servi ceai. A prepara băuturi. A fierbe (a face) cafea, a cafeli (fam., rar). V. alimente, apă, lapte.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se întrece cu băutura expr. a consuma băuturi alcoolice în mod exagerat.

a-și îneca amarul / grijile / necazurile în băutură expr. a se apuca de băut (din cauza unei decepții, a unor supărări etc.).

BĂUTURĂ ALCOOLICĂ adio, mamă!, adormire, agheasmă, albitură, basamac, bibliotecă, calciu, calmant, ciorbă, dezinfectant, doctorie, genocid, glicerină, insecticid, întăritor, lichid, macheală, matrafox, pileală, pimos, pișvaser, pivo, poșircă, prescură, specială, stropeală, șampanie penală, șnaps, șoricioaică, șterge-mă din cartea de mobil, tărie, te-am zărit printre morminte, trăscău, trotil, țuischi, udătură, udeală, ulei, verde, visichi, zăhărel.

STICLĂ CU BĂUTURĂ ALCOOLICĂ capsulă, fiolă, glajă, perfuzie, torpilă, volum.

Intrare: băutură
băutură substantiv feminin
  • silabație: bă-u- info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băutu
  • băutura
plural
  • băuturi
  • băuturile
genitiv-dativ singular
  • băuturi
  • băuturii
plural
  • băuturi
  • băuturilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beutu
  • beutura
plural
  • beuturi
  • beuturile
genitiv-dativ singular
  • beuturi
  • beuturii
plural
  • beuturi
  • beuturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băutu, băuturisubstantiv feminin

  • 1. Lichid care poate fi băut pentru a opri setea, ca medicament etc. DEX '09 DLRLC NODEX
    diminutive: băuturică
    • format_quote Iarăși se urcase, parcă, aburul băuturii în capul lui. PAS, L. I 30. DLRLC
    • format_quote Un moș mai vechi dintre neamuri... a închinat străinilor de față un pahar de băutură. SADOVEANU, N. F. 40. DLRLC
    • format_quote Hîrca. s-a încredințat că împăratul doarme, bizuindu-se... în puterea băuturii sale. CREANGĂ, P. 100. DLRLC
    • format_quote Băuturi răcoritoare. NODEX
    • 1.1. Lichid alcoolic potabil (vin, bere, țuică etc.). DEX '09 DLRM NODEX
  • 2. Consum de mari cantități de lichide alcoolice. DEX '09 DLRLC
    • format_quote De prea multă băutură muri. POP. DLRLC
    • 2.1. Petrecere la care se bea. DLRLC
      sinonime: chef
      • format_quote O dusesem într-o băutură... M. I. CARAGIALE, C. 8. DLRLC
    • chat_bubble A (nu) ține la băutură = a (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice. DEX '09
    • chat_bubble A se da la băutură = a se da la beție; a se apuca de băut. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.