10 definiții pentru bulhac
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BULHÁC, bulhace, s. n. (Reg.) Băltoacă. – Et. nec.
BULHÁC, bulhace, s. n. (Reg.) Băltoacă. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bulhác sn [At: CREANGĂ, GL. / V: băl~, bâlhoacă / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) Smârc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BULHÁC, bulhace, s. n. (Mold.) Băltoacă, mlaștină. Și-aduc apa în căldare Și-o varsă și face bulhac. CORBEA, A. 16. Și numai ce iată că vede în bulhac o scroafă cu doisprezece purcei. CREANGĂ, P. 75.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BULHÁC, bulhace, s. n. (Reg.) Băltoacă, mlaștină.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
bulhac n. Mold. băltoacă: până ce dă peste un bulhac CR. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bulhác și bîlhác n., pl. e și urĭ (din *bulvac, *bîlvac, rudă cu bg. bŭlvóč, borîtură, d. bŭlvam, vărs, borăsc. V. bulhărie, bîlc și bolbotină). Est. Băltoagă, mlaștină: a trăĭ acolo unde-s malurĭ de mămăligă și bulhace de lapte acru (Btș.); șesu plin de bîlhace și mocirlă, Prutu și bîlhacurile de pe șesu Horinciĭ (VR. 1909, 8, 176).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bulhác (reg.) s. n., pl. bulháce
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bulhác s. n., pl. bulháce
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BULHÁC s. v. băltoacă, mlaștină, mocirlă, smârc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bulhac s. v. BĂLTOACĂ. MLAȘTINĂ. MOCIRLĂ. SMÎRC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N2) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bulhac, bulhacesubstantiv neutru
- 1. Băltoacă, mlaștină, mocirlă, smârc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și-aduc apa în căldare Și-o varsă și face bulhac. CORBEA, A. 16. DLRLC
- Și numai ce iată că vede în bulhac o scroafă cu doisprezece purcei. CREANGĂ, P. 75. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09