4 definiții pentru bujdire
Explicative DEX
BUJDÍ, bujdesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Reg.) A țâșni, a năvăli. – Cf. magh. buzdúlni.
Ortografice DOOM
bujdí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bujdésc, imperf. 3 sg. bujdeá; conj. prez. 3 sg. și pl. bujdeáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
BUJDÍ vb. v. erupe, irupe, izbucni, năvăli, răbufni, țâșni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
bujdí (-désc, -ít), vb. – 1. A bolborosi, a fierbe. – 2. A țîșni, a curge. Mag. buzdúlni (DAR; Scriban). În Trans.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bujdire
bujdire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bujdi, bujdescverb
etimologie:
- buzdúlni DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.