opțiuni
  • info

12 definiții pentru brumărel

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRUMĂRÉL s. m. (Pop.) Octombrie; p. ext. sfârșitul lunii septembrie, luna octombrie și începutul lui noiembrie. – Brumar1 + suf. -el.

BRUMĂRÉL s. m. (Pop.) Octombrie; p. ext. sfârșitul lunii septembrie, luna octombrie și începutul lui noiembrie. – Brumar1 + suf. -el.

brumărél1, ~eá [At: SEVASTOS, C. 159/23 / Pl: ~ei, ~e / E: brumă + -ărel] 1 a (D. lâna mieilor) Alb-cenușiu (1). 2 sf Plantă erbacee din familia polemoniaceae Si: brumăriu (2) (reg) schinteuțe (Phlox drummondi). 3 sf Plantă erbacee din familia polemoniacee cu tulpina dreaptă rigidă și pătată, cu frunze simple, oblonge sau oval-lanceolate, cu flori roșii-violete, frumos mirositoare, cultivată ca plantă ornamentală Si: (reg): arsenică, bărsacăn, botcuțe, brumăriu (3), găzdoi, grănoasă, liliac nemțesc, liliecuț, liurbău de toamnă, oiegiuș, răcițele de toamnă, rotocoale, sălcioară, sămăcică, sburătoare, scaunul Domnului, ursărele (Phlox paniculata).

brumărél2 sm [At: DA ms / E: brumar1 + -el] (Pop) Octombrie.

BRUMĂRÉL s. m. Nume popular dat lunii septembrie sau octombrie (pe alocuri lunii noiembrie). Era la șfîrșitul lunii septembrie, care, în Moldova, se cheamă brumărel. SADOVEANU, Z. C. 5. ◊ (Poetic) Într-un tîrziu se simțea răceala brumărelului care se lăsă pe cea din urmă verdeață a anului și scînteia argintiu în lumina tainică a răsăritului lunii. SADOVEANU, O. VI 239. ◊ (Personificat) Eu sînt, dragă, brumărelul... Eu viu seara, pe răcoare, De mă culc pe sin de floare. ALECSANDRI, P. P. 33.

BRUMĂRÉL s. m. (Pop.) Octombrie; p. ext. sfârșitul lunii septembrie, luna octombrie și începutul lunii noiembrie. – Din brumar + suf. -el.

BRUMĂRÉL m. pop. A zecea lună a anului; octombrie. /brumar + suf. ~el

brumărel m. brumarul mic, numele popular al lunei Octomvrie.

brumărél m., pl. eĭ (d. brumar). Vechĭ. Rar. Novembre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

brumărél (pop.) s. m., g.-d. lui brumărél

brumărél s. m.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BRUMĂRÉL s. v. noiembrie, octombrie.

brumărel s. v. NOIEMBRIE. OCTOMBRIE.

Intrare: brumărel
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brumărel
  • brumărelul
  • brumărelu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • brumărel
  • brumărelului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brumărelsubstantiv masculin

  • 1. popular A zecea lună a anului; nume popular dat lunii septembrie sau octombrie (pe alocuri lunii noiembrie). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: noiembrie octombrie
    • format_quote Era la șfîrșitul lunii septembrie, care, in Moldova, se cheamă brumărel. SADOVEANU, Z. C. 5. DLRLC
    • format_quote poetic Într-un tîrziu se simțea răceala brumărelului care se lăsă pe cea din urmă verdeață a anului și scînteia argintiu în lumina tainică a răsăritului lunii. SADOVEANU, O. VI 239. DLRLC
    • format_quote personificat Eu sînt, dragă, brumărelul... Eu viu seara, pe răcoare, De mă culc pe sîn de floare. ALECSANDRI, P. P. 33. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Sfârșitul lunii septembrie, luna octombrie și începutul lui noiembrie. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Brumar + sufix -el. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.