broșúră sf [At: NEGRUZZI, S. I. 7 / Pl: ~~ ri / E: fr brochure] Publicație de dimensiuni mai mici decât o carte și care cuprinde mai puține file.

BROȘÚRĂ, broșuri, s. f. Lucrare tipărită cuprinzînd un număr redus de foi, legate într-o copertă moale (și care, datorită proporțiilor ei reduse, poate fi ușor difuzată în mase). Oamenii muncii au la îndemînă un număr mare de ziare, reviste, broșuri, cărți, editate de partid. HOT. A. 10. Începutul acesta de înțelegere îi venea și din sfaturile cu Florea fierarul și din broșurile pe care acesta i le împrumutase și pe care el le citea pînă tîrziu. SADOVEANU, M. C. 75. De la ivirea broșurii d-Lui Dăscălescu au trecut vreo șase luni. RUSSO, O. 84. ♦ (Învechit) Fasciculă. Magazinul istoric va ieși în broșuri de cîte patru coale în -8° pe lună; care într-un an vor forma două volumuri. BĂLCESCU, O. I 55.

BROȘÚRĂ, broșuri, s. f. Lucrare tipărită cuprinzând un număr redus de foi. ♦ (Înv.) Fasciculă. – Fr. brochure.

BROȘÚRĂ s.f. Tipăritură cu puține foi, legată într-o copertă moale. [< fr. brochure].

BROȘÚRĂ ~i f. Lucrare tipărită cu un număr redus de pagini, legate într-o copertă subțire și moale. /<fr. brochure

broșură f. carte broșată de mică întindere.

*broșúră f., pl. urĭ (fr. brochure). Carte mică broșată, cărticică. V. filadă.

broșúră-ghíd s. f. Ghid redus, în formă de broșură ◊ „Popularizarea sa vine de la centru, prin broșurile-ghid.” Sc. 25 I 65 p. 3 (din broșură + ghid)

broșúră s. f., g.-d. art. broșúrii; pl. broșúri

broșúră s. f., g.-d. art. broșúrii; pl. broșúri

BROȘÚRĂ s. cărticică, (înv.) filadă, tartaj.

BROȘÚRĂ s. v. coliță, fasciculă.

BROȘURĂ s. cărticică, (înv.) filadă, tartaj.

broșură s. v. COLIȚĂ. FASCICULĂ.

BROȘÚRĂ (< fr.) s. f. Publicație de maxim, 80 de pagini, de obicei broșată.