13 definiții pentru brișcă (briceag)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRÍȘCĂ1, briște, s. f. (Reg.) Briceag. [Pl. și: briști] – Din magh. bicska (influențat de brici și briceag).

BRÍȘCĂ1, briște, s. f. (Reg.) Briceag. [Pl. și: briști] – Din magh. bicska (influențat de brici și briceag).

bríșcă1 sf [At: MARIAN, NU. 513 / V: ~ștă / Pl: ? / E: mg bricska] (Pop) Briceag cu prăsele de lemn și cu o singură limbă.

BRÍȘCĂ2, briști și briște, s. f. (Transilv.) Briceag.

BRÍȘCĂ1, briște, s. f. (Reg.) Briceag. [Pl. și: briști] – Magh. bicska.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bríșcă s. f., g.-d. art. bríștii; pl. briști

bríșcă (trăsură, briceag) s. f., g.-d. art. bríștii; pl. briști

brișcă, pl. briști

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BRÍȘCĂ s. v. briceag.

brișcă s. v. BRICEAG.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bríșcă2, s.f. – (reg.) Briceag: „Ajunge în Țara Oașului, acolo unde oamenii sunt mai bătăuși, unde toți poartă brișcă la tisău...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 40). ♦ (onom.) Brișcan, Brișcaru, nume de familie (21 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din magh. bicska „briceag”, contaminat cu brici (DEX, MDA).

bríșcă2, briște, s.f. – Briceag. – Din magh. bicska „briceag”, contaminat cu brici.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

brișcă, briște s. f. (reg.) briceag

Intrare: brișcă (briceag)
brișcă2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F50)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brișcă
  • brișca
plural
  • briști
  • briștile
genitiv-dativ singular
  • briști
  • briștii
plural
  • briști
  • briștilor
vocativ singular
plural
brișcă1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brișcă
  • brișca
plural
  • briște
  • briștele
genitiv-dativ singular
  • briște
  • briștei
plural
  • briște
  • briștelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brișcă, briștisubstantiv feminin

etimologie:
  • limba maghiară bicska (influențat de brici și briceag). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.