BRICHETĂ¹, brichete, s. f. Mic aparat (de buzunar) pentru aprins (țigările). – Din fr. briquet.

brichétă¹ sf [At: DA ms / Pl: ~te / E: fr briquet] Obiect de dimensiuni mici care servește la aprinderea țigărilor.

BRICHÉTĂ¹, brichete, s. f. Mic aparat (de buzunar) pentru aprins (țigările). – Din fr. briquet.

BRICHÉTĂ¹, brichete, s. f. Mic aparat de buzunar pentru aprins țigările.

BRICHÉTĂ¹, brichete, s. f. Mic aparat de buzunar pentru aprins țigările. – Fr. briquet.

BRICHÉTĂ s.f. 1. Produs de formă paralelipipedică, ovoidală etc., obținut prin presarea pulberii de cărbune sau minereu. ◊ Brichetă furajeră = produs obținut prin tocarea, amestecarea și comprimarea în mașini speciale a mai multor nutrețuri. 2. Aparat de buzunar pentru aprins țigările. [< fr. briquet, briquette].

BRICHÉTĂ² s. f. aparat de buzunar pentru aprins țigările. (< fr. briquet)

BRICHÉTĂ¹ ~e f Aparat (de buzunar) care produce foc și servește, mai ales, la aprinsul țigărilor. ~ cu gaz. ~ cu benzină. /<fr. briquet

ceas-brichétă s. n. 1965 Ceas cu formă (și funcție) de brichetă v. ceas-broșă //din ceas + brichetă//

brichétă s. f., g.-d. art. brichétei; pl. brichéte

brichétă (aparat, produs presat) s. f., pl. brichéte

BRICHÉTĂ s. (pop.) aprinzătoare, (reg.) scăpărătoare. (Și-a aprins țigara cu ~.)

BRICHETĂ s. (pop.) aprinzătoare, (reg.) scăpărătoare. (Și-a aprins țigara cu ~.)

brichétă (brichéte), s. f. – 1. Mic aparat pentru aprins țigările. – 2. Aglomerat de carbon. Confuzie a două cuvinte fr., briquet și briquette.