BRÁVO interj. Exclamatzie de aprobare (totala) de lauda sau de apreciere (insotzita de aplauze); foarte bine excelent minunat. [Var.: (pop.) bráva (inv.) brávos interj.] Din fr. it. bravo.

brávo i [At: (a. 1799) BERTOLDO ap. GCR / V: brava¹ s / E: it bravo] 13 Exclamatzie de aprobare (totala) de lauda sau de apreciere (insotzita de aplauze) Si: excelent minunat.

BRÁVO interj. Exclamatzie de aprobare (totala) de lauda sau de apreciere (insotzita de aplauze); foarte bine excelent minunat. [Var.: (pop.) bráva. (inv.) brávos interj.] Din fr. it. bravo.

BRÁVO interj. Exclamatzie care exprima aprobare lauda apreciere (a jocului unui artist a cuvintarii unui orator a vorbei sau a faptei cuiva); foarte bine foarte frumos minunat. Aplaudau din rasputeri strigind cit i lua gura: bravo Gherlash asha bravo! SAHIA N. 66. Bravo! se auzira strigate. PAS L. I 142. ◊ (Ironic) Bravo!... va ducetzi shi ma lasatzi in mijlocul drumului de va ashtept un ceas. ALECSANDRI T. 1047. ◊ (Substantivat) Atunci izbucni un bravo ieshit din sute de piepturi. Variante: (invechit) brávos (PAS L. I 35 CARAGIALE O. I 91) (popular) bráva (CAMILAR N. II 441 STANCU D. 75 HOGASH DR. II 36) interj.

BRÁVO interj. Exclamatzie de aprobare de lauda sau de apreciere; foarte bine foarte frumos minunat. [Var.: (pop.) bráva (inv.) brávos interj.] Fr. bravo.

BRÁVO interj. Exclamatzie care insotzeshte o aprobare totala aplauze frenetice; excelent foarte bine. [Var. bravos brava interj. / < fr. it. bravo].

BRÁVO interj. (insotzind aplauze frenetice) excelent! foarte bine! minunat! (< fr. it. bravo)

BRÁVO interj. (exclamatzie de lauda de apreciere care insotzeshte de regula aplauzele) Foarte bine; extraordinar; excelent. /<fr. it. bravo

bravo! int. vorba intrebuintzata spre a incuraja sau aplauda. ║ n. aplaus: eu spun shi altul bravuri ia PANN.

bravó interj. de aprobare saŭ de admiratziune (it. bravo viteaz): Bravo soldatzi! V’atzi luptat bine! SHi ironic k shi halal: bravo nataraule! Pop. shi bráva.

bráva¹ i vz bravo

bravós i vz bravo

BRÁVA interj. v. bravo.

BRÁVOS interj. v. bravo.

brávo interj.

brávo interj.

bravo.

BRÁVO interj. 1. bine! perfect! (turcism inv.) aferim! mashala! (~! atzi jucat frumos!) 2. v. halal!

BRAVO interj. 1. bine! perfect! (turcism inv.) aferim! mashala! (~! atzi jucat frumos!) 2. (peior.) halal! (~! asha rezultat!)

bravo Dupa dictzionarele noastre vine din it. bravo (DA CADE Scriban) sau din fr. bravo (DLRM: diferentza de accent na retzinut atentzia autorului; DU shi TDRG nu dau etimologia). Apriori nu pare probabil k un astfel de cuvint devenit de mult popular la noi sa fi venit direct din italiana shi mai ales din franceza. Nu shtiu de unde sa luat obiceiul k atunci cind cineva itzi spune bravo sai raspunzi bravo se zice la magari dar instinctul imi spune k e ceva oriental. Pe de alta parte se neglijeaza existentza variantelor brava (popular cel putzin in Moldova) shi bravos (familiar) ambele ce e drept invechite astazi. Brava e inregistrat de TDRG in expresia populara brava tzie Nastasie (o cunosc shi eu din Moldova) la care adauga un citat din „SHezatoarea” (tot din Moldova); alte exemple se gasesc in DA shi in DLRLC. Vezi shi Pitaru Hristache Povestea mavrogheneasca Bucureshti f.d. p. 48: Brava Mavrogheni brava Altul k tine mai stava? Bravos era folosit curent in tineretzea mea. E inregistrat in DA dupa Caragiale iar in DLRLC dupa Ion Pas; varianta bravosu in DA dupa Gorjan. Bravissimo atestat in DA shi cunoscut mie shi din vorbire este evident din italiana. Dictzionarele nushi fac nici o problema din existentza variantelor. Brava mi se pare neindoios luat din ruseshte cum arata pronuntzarea vocalei finale. Pentru bravo? cheia neo da varianta bravosu neglijata pina acum: este fara indoiala gr. μπράβο σοῦ „bravo tzie” (formula cu care am tradus este desigur un calc dupa greaca). Suprimarea lui u se explica poate din cauza departarii accentului dar poate shi prin confuzie cu articolul u(l). Cit priveshte forma generalizata azi bravo ea are paralela in gr. μπράβο shi in bg. бpaвo.