12 definiții pentru boghet
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BOGHÉT, -Ă, bogheți, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre găini) Cu un smoc de pene pe cap; moțat 2. Fig. Frumos și mare. Ochi bogheți. [Adj. f. și: bogheátă] – Et. nec.
boghét2, ~eátă [At: CREANGĂ, GL. / V: bodiet, ~ă af / Pl: ~eți, ~e / E: nct] 1-2 smf, a (Pasăre) cu moț. 3 (Fig) a Frumos și gras.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
boghét1 av vz bugăt
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOGHÉT, -Ă, bogheți, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre găini) Cu un smoc de pene pe cap; moțat. 2. Fig. Frumos și mare. Ochi bogheți. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BOGHÉT, -Ă, bogheți, -te, adj. (Mold.) 1. (Despre găini) Cu un smoc de pene pe cap. V. moțat. Nu apucă bine să arunce grăunțele și, pe dată, din toate colțurile ogrăzii răsăriră găini negre, albe, cocoși cu creasta bătută, puici boghete, rațe leșești. DUNĂREANU, N. 20. Să nu cumva să-mi prindeți pe porumbacu ori vro puică baghetă, că vă splnzur. HOGAȘ, DR. II 88. Își aducea ea aminte de puicile cele nadolence și boghete. CREANGĂ, P. 12. 2. (Substantivat) [Cocoșul] se repezea să despartă două boghete zuliare. CONTEMPORANUL, VI 97. 2. Mare și frumos. Dacă aș avea de unde, i-aș da ochi mai bogheți. SADOVEANU, P. M. 59. Îmi făcea apoi cîte un benchi boghet în frunte. CREANGĂ, A. 35.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOGHÉT, -Ă, bogheți, -te, adj. (Reg., despre găini) Cu un smoc de pene pe cap. ♦ Fig. Frumos și mare. Ochi bogheți.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BOGHÉT ~tă (~ți, ~te) pop. (despre găini) Care are moț; cu moț; moțat. * Ochi ~ți ochi mari și frumoși. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
boghet a. Mold. împenat la cap (vorbind de pasări): pasări cari de cari mai cucuiete si mai boghete CR. [Dela boaghe, ca buhos dela buhă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
boghét, -étă adj. (d. boaghe, adică „cu fața bucălată, ca bufniței”, ca buhos, d. buhă). Mold. Cu capu gogoneț de multe pene orĭ bucălat, vorbind de găinĭ și cocoșĭ orĭ și de copiĭ: bată-l untu scurteĭ (numele vaciĭ) și oŭăle bogheteĭ și zama cucuĭeteĭ (găiniĭ cucuĭate)!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
boghétă af vz boghet2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
boghét (reg.) adj. m., pl. boghéți; f. boghétă/bogheátă, pl. boghéte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
boghét adj. m., pl. boghéți; f. sg. boghétă / bogheátă, pl. boghéte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A34) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
boghet, boghetă / boghet, bogheatăadjectiv
- 1. (Despre găini) Cu un smoc de pene pe cap. DEX '09 DLRLCsinonime: moțat
- Nu apucă bine să arunce grăunțele și, pe dată, din toate colțurile ogrăzii răsăriră găini negre, albe, cocoși cu creasta bătută, puici boghete, rațe leșești. DUNĂREANU, N. 20. DLRLC
- Să nu cumva să-mi prindeți pe porumbacu ori vro puică boghetă, că vă splnzur. HOGAȘ, DR. II 88. DLRLC
- Își aducea ea aminte de puicile cele nadolence și boghete. CREANGĂ, P. 12. DLRLC
- [Cocoșul] se repezea să despartă două boghete zuliare. CONTEMPORANUL, VI 97. DLRLC
-
-
- Dacă aș avea de unde, i-aș da ochi mai bogheți. SADOVEANU, P. M. 59. DLRLC
- Îmi făcea apoi cîte un benchi boghet în frunte. CREANGĂ, A. 35. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '09 DEX '98