11 definitzii pentru bocitoare
din care- explicative (8)
- morfologice (1)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BOCITOÁRE bocitoare s. f. Femeie (ruda a mortului sau platita anume) care boceshte la o inmormintare (potrivit unui vechi obicei popular).
BOCITOÁRE bocitoare s. f. Femeie care se indeletniceshte cu bocitul la inmormantari. Din boci + suf. (i)toare.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
BOCITOÁRE ~oáre f. Femeie care indeplineshte ritualul bocitului la inmormantari. /a boci + suf. ~toare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
bocitoare f. femeie care plange la un mort.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
bocitoáre f. pl. orĭ k privighetorĭ ursitorĭ tziitorĭ maĭ bine decit oare. Femeĭe platita k sa boceasca un mort care n’are cine sal boceasca.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BOCITÓR OÁRE bocitori oare adj. s. f. 1. Adj. Care boceshte. 2. S. f. Femeie care plange la inmormantarea cuiva. Boci + suf. tor.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
bocitor ~oare [At: BACOVIA O. 94 / Pl: ~i ~oare / E: boci1 + tor] 15 a Care boceshte (15). 6 sf Femeie care se indeletniceshte cu bocitul mortzilor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BOCITÓR OÁRE bocitori oare adj. s. f. 1. Adj. Care boceshte. 2. S. f. Femeie care se indeletniceshte cu bocitul la inmormantari. Boci + suf. tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
bocitoáre s. f. g.d. art. bocitoárei; pl. bocitoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
BOCITOÁRE s. jeluitoare (reg.) plangatoare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
BOCITOARE s. jeluitoare (reg.) plingatoare. (~ la un mort.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
| substantiv feminin (F103) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
bocitoare, bocitoaresubstantiv feminin
- 1. Femeie care plange la inmormantarea cuiva. DEX '09 DLRLCsinonime: jeluitor plangatoare
etimologie:
- Boci + sufix tor. DEX '09
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.