8 definiții pentru blajinătate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BLAJINĂTÁTE s. f. (Rar) Însușirea de a fi blajin. – Blajin + suf. -ătate.
BLAJINĂTÁTE s. f. (Rar) Însușirea de a fi blajin. – Blajin + suf. -ătate.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
blajinătate sf [At: MARCOVICI, D. 120 / Pl: ~tăți / E: blajin + -ătate] (Rar) 1-2 (Starea sau) însușirea de a fi blajin.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BLAJINĂTÁTE s. f. (Rar) Calitatea de a fi blajin; blîndețe, bunătate. (Ironic) Blajinătatea și-o zugrăviseră... pe obraz. STANCU, D. 336.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BLAJINĂTÁTE s. f. (Rar) Însușirea de a fi blajin. – Din blajin + suf. -(ă)tate.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
blajinătáte (rar) s. f., g.-d. art. blajinătắții
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
blajinătáte s. f., g.-d. art. blajinătății
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BLAJINĂTÁTE s. v. blândețe, bunătate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
blajinătate s. v. BLÎNDEȚE. BUNĂTATE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
blajinătatesubstantiv feminin
-
- Blajinătatea și-o zugrăviseră... pe obraz. STANCU, D. 336. DLRLC
-
etimologie:
- Blajin + sufix -ătate. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.