7 definiții pentru blagă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

blágă sf [At: REV. CRIT. III, 88 / V: blag sm / E: srb blago] (Înv) 1 (Trs) Bogăție. 2 (Ban; îe) -go de el Ferice de el!

BLÁGĂ, blăgi, s. f. (Reg.) Bogăție, avere. – Din sb. blago.

BLAGĂ s.f. (Trans. SV) Bogăție, avere, bunuri. Lăzile le voi ține să le umplu de blaga ta. A 1776, 106v. Etimologie: scr. blago. Cf. agonisită (2), bogătate, bucate, iosag, marhă, povijie, prilej, sirmea. substantiv feminin

blágă f. fără pl. (vsl. blago, bunătate). Fam. Bunătate, blîndeță, milă: blaga luĭ Dumnezeŭ. Ban. Olt. (după sîrb) Bogăție.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BLÁGĂ s. v. avere, avut, avuție, bogăție, bun, mijloace, situație, stare.

bla s. v. AVERE. AVUT. AVUȚIE. BOGĂȚIE. BUN. MIJLOACE. SITUAȚIE. STARE.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

blágă (blắgi), s. f. – Avut, bogăție. Sb. blago (Miklosich, Slaw. Elem., 14; Cihac). Se folosește mai ales în Banat și Trans.

Intrare: blagă
substantiv feminin (F75)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bla
  • blaga
plural
  • blăgi
  • blăgile
genitiv-dativ singular
  • blăgi
  • blăgii
plural
  • blăgi
  • blăgilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bla, blăgisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.