BISÉRICA biserici s. f. 1. Cladire destinata celebrarii unui cult creshtin. ◊ Expr. A lua calea bisericii = a deveni evlavios pios. A (nu) fi usha de biserica = a (nu) respecta morala religioasa a (nu)shi ingadui abateri de la morala religioasa a (nu) duce o viatza pioasa; p. ext. a (nu) fi cinstit a (nu) fi corect. A nu fi dus (de multe ori) la biserica = a nu da importantza convenientzelor sociale; a nu se sfii sa spuna cuiva in fatza lucruri neplacute. 2. Institutzia creshtinismului in ansamblu. 3. Comunitate intemeiata de Isus Hristos alcatuita din totalitatea celor care cred in acesta; semn al comuniunii oamenilor cu Dumnezeu. ♦ Ansamblul credincioshilor reunitzi intro comuniune creshtina locala. Biserica ortodoxa Lat. basilica.

bisérica sf [At: COD. VOR. 17^R/7 / V: (inv) baseareca beseareca besear~ ~earica (Ban) basar~ (Trs; Mol) besereca ~rca / Pl: ~ici / E: ml basilica] 1 Cladire destinata celebrarii cultului creshtin Si: CasaDomnului. 2 Prelatzii din biserica (1). 3 Credincioshii din biserica (1). 4 Biserica impreuna cu prelatzii shi credincioshii. 5 (Ie) A lua calea ~icii A deveni evlavios. 67 (Ie) A (nu) fi usha (cruce sau lemn) de ~ A (nu) respecta morala religioasa. 89 (Iae; pex) A (nu) fi cinstit. 10 (Ie) A nu fi dus (de multe ori pe) la ~ A nesocoti convenientzele sociale. 11 (Iae) A fi o persoana dificila. 12 (Irn; ie) A veni de la ~ A fi beat. 13 Institutzia creshtinismului in ansamblu. 14 Comunitate religioasa de acelashi cult. 15 (Inv) Multzime de creshtini. 16 (Ent; is) ~adracului Ploshnitza de plante (Pentatoma beccarum).

BISÉRICA biserici s. f. 1. Cladire destinata celebrarii unui cult creshtin. ◊ Expr. A lua calea bisericii = a deveni evlavios pios. A (nu) fi usha de biserica = a (nu) respecta morala religioasa a (nu)shi ingadui abateri de la morala religioasa a (nu) duce o viatza pioasa; p. ext. a (nu) fi cinstit a (nu) fi corect. A nu fi dus (de multe ori) la biserica = a nu da importantza convenientzelor sociale; a nu se sfii sa spuna cuiva in fatza lucruri neplacute. 2. Institutzia creshtinismului in ansamblu. 3. Comunitate religioasa de acelashi cult. Biserica ortodoxa. Lat. basilica.

BISÉRICA biserici s. f. 1. Cladire destinata celebrarii unui cult creshtin. Se auzi clopotul de la biserica. PAS L. 112. Saracele mame de la mahala dadeau sarindare la biserici. SADOVEANU N. F. 137. Biserica creshtina a ei catapeteasma Deun fulger drept in doua e rupta shi tresare. EMINESCU O. I 95. Cocheta face pe nevinovata. So vezi cit sa facut de bisericoasa; shede toata ziua inchisa merge numai la biserica shi la parada. NEGRUZZI S.I 65. ◊ Expr. A fi usha de biserica = (mai ales in constructzii negative) a fi corect cinstit. A nu fi dus (de multe ori) (pe) la biserica (sau biserici) = a nu da importantza conventziilor sociale a nu shti multe a avea curajul opiniei. Cu ei putea sa dea drumul sarcasmului caci nici ei nu erau dushi prea mult pe la biserici. PAS L. I 41. Citzi iepuri la biserica = de loc. 2. (De obicei determinat prin «creshtina» «ortodoxa» «catolica» etc.) Comunitatea creshtinilor care tzin de acelashi cult shi profeseaza aceleashi dogme. Biserica ortodoxa. 3. Institutzie religioasa (creshtina) dintro localitate avind o cladire pentru celebrarea cultului unul sau mai multzi preotzi shi de cele mai multe ori (in tzarile capitaliste in trecut shi la noi) avere proprie. V. parohie. Varianta: (regional) beserica (CREANGA P. 116) s. f.

BISÉRICA biserici s. f. 1. Cladire destinata celebrarii unui cult (creshtin). ◊ Expr. A lua calea bisericii = a) a deveni evlavios pios; a se pocai; b) p. ext. a imbatrani. A (nu) fi usha de biserica = a (nu) fi corect cinstit. Catzi iepuri la biserica = de loc; nimeni nici unul. A nu fi dus (de multe ori) la biserica = a nu da importantza cuvenita conventziilor sociale; a avea curajul opiniei. 2. Comunitatea creshtinilor care tzin de acelashi cult. Biserica ortodoxa. Lat. basilica.

BISÉRICA ~ci f. 1) Edificiu construit shi amenajat special pentru celebrarea cultului creshtin. * A nu fi usha de ~ a) a nu respecta morala creshtina; b) a nu fi corect. A nu fi dus (de multe ori) la ~ a neglija convenientzele sociale. 2) mai ales art. Institutzia creshtinismului in ansamblu. 3) Comunitate religioasa de adeptzi ai aceluiashi cult. [G.D. bisericii] /<lat. basilica

biserica f. 1. adunarea credincioshilor; 2. edificiu consacrat cultului religios; 3. creshtinatatea intreaga sau o parte dintr’insa: biserica apostoleasca biserica romana; 4. persoanele bisericeshti clerul. [Vechiurom. baseareca = lat. BASILICA sens datand din sec. IV cand creshtinii incepura a ridica bisericile in stilul bazilicelor romane].

bisérica shi (vechĭ azĭ Trans.) beséreca shi besérica shi (maĭ vechĭ) baséreca f. pl. ĭ (lat. basĭlĭk d. vgr. basiliké regala (adica „casa”); fr. basoche corpu functzionarilor shi avocatzilor unuĭ tribunal unuĭ palat de justitzie. V. busuĭoc basilica). Societatea tuturor credincĭoshilor: biserica creshtineasca. Ramura a bisericiĭ creshtineshtĭ: biserica romana cea greceasca. Edificiu in care se aduna credincioshiĭ: biserica catedrala. Cler preutzime. Cele mai marĭ bisericĭ sint: Sfintu Petru din Roma (in care incap 45000 de oameni) domu din Milano (36000) Sfintu Paul din Roma (32000) Sfintu Paul din Londra (25000) Sfinta Sofia din Constantinopole (23000) NotreDame din Paris (21000) domu din NewYork (16000) catedrala din Pisa (12000) Sfintu SHtefan din Viena (12000) shi Sfintu Marcu din Venetzia (7000).

beséreca sf vz biserica

BESÉRECA^[1] s. f. v. biserica.

biséricacetáte s. f. Biserica intarita k o cetate ◊ „O alta lucrare a academicianului G.O [...] este studiul monografic consacrat bisericilorcetatzi din Ardeal.” Cont. 18 I 63 p. 2 (din biserica + cetate)

biséricamonumént (istóric) s. f. ◊ „In perioada 29 octombrie 9 noiembrie o echipa de specialishti [...] a executat la bisericamonument istoric de la Boiana (ridicata in secolele XXIII) lucrari de desalinizare a picturii murale printro metoda originala [...] [care] consta in folosirea fenomenului electroosmotic shi a efectului de perturbare termodinamica.” R.l. 11 XI 72 p. 6. ◊ „Pazitorul shi spiritul tutelar al bisericiimonument din TZebea implineshte 80 de ani.” R.l. 13 XI 81 p. 1 (din biserica + monument [istoric])

biséricanecrópola s. f. Biserica in subsolul careia se gasesc morminte shi cripte ◊ „Sa terminat restaurarea bisericiinecropole a lui SHtefan cel Mare shi construirea unui muzeu care va adaposti o valoroasa colectzie de arta medievala.” R.l. 26 XII 75 p. 5 (din biserica + necropola)

BisericaAlba f. numita de Unguri Fehértemplom orash in Banat cu vinuri renumite: 7800 loc. (Nemtzi Sarbi Romani Unguri Evrei).

beséreca V. biserica.

bisérica s. f. g.d. art. biséricii; pl. bisérici

bisérica s. f. g.d. art. biséricii; pl. bisérici

biserica ci.

BISÉRICA s. (BIS.) casa Domnului (inv.) sfintzie sfintzire.

BISERICA s. (BIS.) casa Domnului (inv.) sfintzie sfintzire.

bisérica (bisérici) s. f. 1. Cladire destinata cultului creshtin. 2. Comunitate a creshtinilor. 3. (Arg.) Circiuma. Var. baseareca basearica bese(a)rica bisearica toate inv. Mr. basear(i)k megl. basęrica istr. basęrikę. Lat. basĭlĭk (Pushcariu 204; REW 972; CandreaDens. 161; DAR; Pushcariu Dacor. I 436); cf. vegl. bašalka valtel. baselga engad. baseldža; cd. shi dubletul neol. basilica s. f. (biserica sau catedrala impunatoare). Der. bisericutza s. f. (biserica mica; grup de prieteni care se admira reciproc); bisericesc adj. (ecleziastic); bisericeshte adv. (k la biserica); bisericos adj. (credincios evlavios); imbiserici vb. rar inv. (a intra in biserica).

bisérica biserici s.f. Cladire destinata cultului creshtin. ♦ „Se shtie k [in Maramuresh] se gasesc unele dintre cele mai interesante constructzii religioase din lume; nu numai din tzara noastra ci din intreaga Europa. Bisericile de lemn maramureshene shiau cashtigat de mult faima binemeritata atat in randul specialishtilor cat shi in cel al publicului larg din mai multe tzari ale lumii. Ele reprezinta fara indoiala una din culmile artei de a construi in lemn de pe continentul nostru” (Paul Petrescu 1969). In aceste lacashuri din Maramuresh sau pastrat hrisoave shi insemne printre cele mai vechi ale limbii romaneshti; aici sau adunat intzeleptzii satelor pentru a hotari in clipe de restrishte; aici sau legat casatoriile sau botezat pruncii shi tot aici au fost ingropatzi moshii shi stramoshii noshtri (v. Dancush 1986). Cele mai vechi shi valoroase monumente sunt situate in Maramureshul istoric unele datand din secolul al XIVlea dar majoritatea au fost reconstruite in secolele XVII shi XVIII. ♦ (top.) Biserica lui Siridon (Saridon) stanca de andezit de forma unei turle situata la confluentza paraului Arshitza cu Jidoaia la marginea rezervatziei fosiliere Chiuzbaia sub Vf. Ignish (Monumente 1976: 54). Lat. basilica (DER DEX).

ASHEZAMINT DE CULT. Subst. Biserica bisericutza (dim.) locash sfint (dumnezeiesc) ashezamint bisericesc hram baratzie (inv. shi reg.) capela paraclis; catedrala templu decastil dom; ctitorie manastire manastioara (dim.) lavra chinovie metoc; stavropighie; lamaserie; schit schituletz (dim.) schitishor sihastrie; abatzie (rar) casa de rugaciuni; moschee mecet (inv.) geamie sinagoga havra (rar); pagoda; altar sanctuar capishte (inv.). Ctitor. Adj. Bisericesc manastiresc claustral (livr.); ehinovial; de templu templiu (rar). Ctitoricesc (rar). Vb. A ridica (a zidi) o biserica a ctitori. Adv. Bisericeshte (rar) k la biserica. V. calugar cler constructzie monument religie.

bisérica biserici s. f. 1. Ashezamant sfant intemeiat prin jertfa lui Hristos pe cruce shi prin invierea Sa din mortzi pentru sfintzirea shi mantuirea oamenilor. Este una sfanta soborniceasca shi apostoleasca alcatuita din totalitatea celor botezatzi care se impartashesc din aceleashi sfinte taine (bis. vazuta) shi din ingeri shi dreptzii adormitzi intru Domnul (bis. nevazuta). Este condusa in chip tainic de Iisus Hristos iar in chip vazut de ierarhia bisericeasca. ♦ Biserica Ortodoxa Romana = bis. care cuprinde pe totzi credincioshii de religie ortodoxa din Romania shi din diaspora. Este autocefala shi unitara in organizarea sa shi pastreaza unitatea dogmatica canonica shi culturala cu Bis. ecumenica a Rasaritului. Are conducere sinodala ierarhica shi este organizata k Patriarhie. V. shi Patriarhia Romana. Biserica anglicana v. anglicanism. Biserica episcopala v. anglicanism. Biserica reformata v. calvinism. Biserica evanghelica v. luteranism. Biserica de scietologie v. scientologie. 2. Local destinat celebrarii cultului creshtin. ♦ Biserici din Bucureshti demolate in timpul regimului comunist (anul din paranteza indica intemeierea ei): in 1977: Bis. Enei (1724); in 1984: Schitul Maicilor (1726) Postavari (sec. 16) Spirea Veche (sec. 18) Izvorul Tamaduirii (sec. 18) Cotroceni (1687); in 1985: Pantelimon (1813) Sf. Mina (inceputul sec. 20) Sf. NicoleaSarba (sec. 17); in 1986: Sf. Nicolae (1711) Complexul Mrii Vacareshti (1711) Sf. Paraschiva (sec. 19) Sf. Vineri (1644) Olteni (1722) Sf. Spiridon Vechi (1646) Bradu Stoica (1809) Sf. Treime Dudeshti (1804). Din lat. basilica.

BISÉRICA (lat. basilica) 1. Institutzie a creshtinismului intemeiata de Hristos care asigura comuniunea oamenilor cu Dumnezeu prin actul de credintza shi prin participarea la slujbele savirshite de cei investitzi cu puterea Duhului Sfint in vederea mintuirii. Este alcatuita din totalitatea celor botezatzi shi care cred in Hristos. ♦ B. primara = comunitate religioasa intemeiata de Iisus Hristos shi reunind primii creshtini. B. universala = larga comuniune a celor care cred in Iisus Hristos; semnul umanitatzii rascumparate prin Hristos. B. locala = manifestare a b. universale intrun loc garantata de episcop prin care orice b.l. se afla in comuniune cu b. universala. Primele b.l. au fost organizate dupa Cincizecime de apostolii lui Hristos. 2. Ansamblul credincioshilor reunitzi intro comuniune creshtina particulara. ♦ B. ortodoxa v. ortodoxie. B. catolica v. catolicism. B. protestanta v. protestantism. B. evanghelica (sau luterana) v. luteranism. B. reformata (calvina) v. calvinism. B. unitariana v. unitarism. B. anglicana v. anglicanism. B. romana unita cu Roma (grecocatolica) v. grecocatolici (unitzi). B. baptista v. baptism. B. lui Dumnezeu apostolica v. penticostal. B. armeanogregoriana = confesiune creshtina contituind b. de stat a Armeniei (301) despartzita de Patriarhia Ortodoxa de la Constantinopol (506). 3. Lacash de inchinare public al creshtinilor in care este preamarit Dumnezeu shi se savirsheshte liturghia.

„Extra ecclesiam nulla salus” (lat. „In afara de biserica nu este mantuire”) expresie intalnita in scrierile lui Origen shi mai ales ale lui Ciprian de Cartagina care concentreaza doctrina traditzionala despre raportul dintre Bis. shi sfintele taine in special botezul doctrina care se aplica azi mai ales cu privire la validitatea tainelor.

CONSILIUL ECUMENIC AL BISERICILOR asociatzie creata in 1948 de catre Bisericile creshtine necatolice in scopul refacerii unitatzii tuturor creshtinilor pe calea acordurilor shi dialogului teologic. V. ecumenism.

a fi nedus la biserica expr. 1. a vorbi shi a actziona fara menajamente. 2. (d. femei) a fi mahalagioaica.

a nu fi usha de biserica expr. ashi ingadui abateri de la morala religioasa a nu duce o viatza pioasa.

catzi iepuri la biserica expr. deloc; nici unul / una.