BIJUTERÍE bijuterii s. f. Obiect de podoaba facut din metal nobil (shi pietre pretzioase); giuvaer. ♦ Magazin specializat in confectzionarea shi vanzarea giuvaerurilor. Din fr. bijouterie.^[1]

bijuterie sf [At: DA ms / Pl: ~ii / E: fr bijouterie] 1 Obiect de podoaba facut din metal nobil (shi pietre pretzioase) Si: (inv) giuvaer. 23 Magazin unde (se fac shi) se vand bijuterii (1).

BIJUTERÍE bijuterii s. f. Obiect de podoaba facut din metal nobil (shi pietre pretzioase); giuvaer. ♦ Magazin specializat in confectzionarea shi vanzarea giuvaerurilor. Din fr. bijouterie.

BIJUTERÍE bijuterii s. f. Obiect de podoaba facut din metal nobil shi pietre scumpe; giuvaer. Incepu sa scoata bijuteriile una cite una din caseta captushita cu matase roshie. DUMITRIU N. 93.

BIJUTERÍE bijuterii s. f. Obiect de podoaba facut din metal nobil (shi pietre pretzioase); giuvaer. Fr. bijouterie.

BIJUTERÍE s.f. 1. Obiect de podoaba; giuvaer. ♦ (Fig.) Lucru elegant shi de mare pretz. 2. Magazin atelier fabrica de bijuterii de giuvaericale etc. [Gen. iei. / < fr. bijouterie].

BIJUTERÍE s. f. 1. obiect de podoaba; giuvaer. ◊ (fig.) lucru elegant shi de mare pretz. 2. magazin atelier de bijuterii. (< fr. bijouterie)

BIJUTERÍE ~i f. 1) Obiect confectzionat din metal nobil sau din piatra scumpa folosit k podoaba; giuvaier. 2) la pl. Magazin in care se vand (shi se confectzioneaza) asemenea obiecte. 3) fig. Lucrare de proportzii shi forme relativ mici care se impune prin elegantza shi prin minutziozitatea detaliilor. [Art. bijuteria; G.D. bijuteriei; Sil. rie] /<fr. bijouterie

bijuterie f. 1. scula pretzioasa de podoaba; 2. comertz cu bijuterii.

*bijuteríe f. (fr. bijouterie d. bijou gĭuvaĭer). Gĭuvaĭer podoaba femeĭasca de metal pretzios. Lucru elegant shi relativ mic: aceasta casa e o adevarata bijuterie. Negotz de gĭuvaĭerurĭ.

bijuteríe s. f. art. bijutería g.d. art. bijuteríei; pl. bijuteríi art. bijuteríile

bijuteríe s. f. art. bijutería g.d. art. bijuteríei; pl. bijuteríi art. bijuteríile

bijuterie riei gen. a.

BIJUTERÍE s. giuvaier odor podoaba (inv. shi pop.) giuvaierica (pop.) scula (inv.) left (turcism inv.) tefaric. (Inele de aur shi alte ~i.)

BIJUTERIE s. giuvaer odor podoaba (inv. shi pop.) giuvaerica (pop.) scula (inv.) left (turcism inv.) tefaric. (Inele de aur shi alte ~.)

BIJUTERIE. Subst. Bijuterie giuvaer podoaba odor gema left (inv.); giuvaericale (pop.). Pandantiv. Coroana coronitza (dim.) diadema mitra (inv.) tiara. Medalion. Colier colan salba salbulitza (dim.) shirag gherdan (inv.). Margele cilicuri (rar); margea margica margelusha (dim.) margelutza. Cercel cercelush (dim.) cerceloi (augm.) toarta clips. Inel inelush (dim.) verigheta. Brosha. Ac de cravata. Buton. Bratzara bratzea (reg). Lantz lantzishor (dim.) lantzush lantzushor lantzug (pop.) alesida (inv.). Pafta. Breloc. Bijutier giuvaergiu argintar (rar) aurar. Giuvaergerie bijuterie. Vb. A purta podoabe ashi pune podoabe a se impodobi a se podobi (inv. shi reg.). A cizela; a grava; a marca; a monta. V. impodobire podoaba pietre pretzioase shi semipretzioase.

bijuterii s. f. pl. (detz.) lantzuri.