BAZAÓCHI, -OÁCHE, bazaochi, -oache, adj. (Reg.) 1. Sașiu. 2. Nebunatic, ștrengar, poznaș. – Cf. ucr. bezokij.

bazaochi, ~oache [At: TELEOR., ap. TDRG / V: ~oaiche, basa~ / Pl: ~, ~ / E: ns cf ucr безокий] 1 a Sașiu. 2 sf (Îe) Se uită ca ~a Se uită cruciș. 3 a Nebunatic.

bazaóchi, -oáche adj. (reg.; despre oameni) 1 Care se uită încrucișat, sașiu. 2 Care este nebunatic, poznaș, ștrengar. • pl. -ochi, -oache. /cf. ucr. базаочі.

BAZAÓCHI, -OÁCHE, bazaochi, -oache, adj. (Reg.) 1. Sașiu. 2. Nebunatic, ștrengar, poznaș. – Cf. ucr. bezokij.

BAZAÓCHI, -OÁCHE, bazaochi, -oache, adj. (Reg.) 1. Care se uită chiorâș, sașiu. 2. Nebunatic, ștrengar. – Ucr. bezokiĭ.

BAZAÓCHI ~oáche adj. rar 1) (despre ochi, privire) Care este orientat cruciș; încrucișat; sașiu. 2) fam. (despre persoane) Care se ține de nebunii; pus pe șotii; nebunatic; șotios. /<ucr. bezokij

bazaóchĭ, -oáche adj., pl. tot așa (vsl. bezokiĭ, fără ochĭ). Fam. Chĭor, șpanchĭ, miop saŭ cu un oarecare defect la ochĭ. V. ponivos.

bazaochiu a. Mold. chior, șașiu; vine bazaochiu ăsta de-mi tăvălește pânza AL. [Cf. slav. BEZOKIĬ, fără ochi].

bazaóchi (reg.) adj. m., pl. bazaóchi; f. sg. și pl. bazaoáche

bazaóchi adj. m., pl. bazaóchi; f. sg. și pl. bazaoáche

BAZAÓCHI adj. v. chiorâș, cruciș, încrucișat, pieziș, sașiu, strabic.

BAZAÓCHI adj., s. v. nebunatic, poznaș, ștrengar.

bazaochi adj. v. CHIORÎȘ. CRUCIȘ. ÎNCRUCIȘAT. PIEZIȘ. SAȘIU. STRABIC.

bazaochi adj., s. v. NEBUNATIC. POZNAȘ. ȘTRENGAR.

bazaóchi (bazaoáche), adj. – 1. Nerușinat, pungaș. – 2. Sașiu, care se uită cruciș. Sl. bezokŭ „necuviincios”. Sensul 2 pare a se datora unei interpretări greșite a cuvîntului, grație consonanței sale, care îl apropie de ochi. Pentru același motiv, DAR și Scriban îl explică prin sl. bezokij „fără ochi”; cf. REW 33.

bazaochi, bazaoache adj. 1. strabic, sașiu 2. poznaș, ștrengar