batzaí vir [At: CARAGIALE M. 227 / V: ~tzai / Pzi: ~iesc batzai / E: batz(a)] 1 A (se) mishca repede shi nelinishtit dintro parte in alta. 2 A da repede din maini shi din picioare. 3 Mishcare care o fac animalele cu coada Cf bananai mahai.

BITZIÍ bítzii vb. IV. Intranz. A da din miini shi din picioare; (despre animale) a da din coada a mishca incoace shi incolo repede shi nelinishtit din coada. Nenea Mandache sta pe ginduri bitziind din piciorul drept shi scirtziind din virful ghetei. CARAGIALE M. 227.

BATZAÍ batzai vb. IV. Intranz. tranz. shi refl. A mishca repede din maini din picioare sau din cap; a da din coada. Din batz(a) (putzin folosit).

A BATZAÍ batzai intranz. (despre animale) A mishca repede din coada; a da din coada. /batz + suf. ~ai

A SE BATZAÍ ma batzai intranz. fam. (despre persoane) A face mishcari neorganizate shi nervoase (cu mainile shi cu picioarele). /batz + suf. ~ai

bítziĭ a í v. int. (ung. biccenni bicegni a shchiopata a te clatina. Cp. cu fitziĭ motzaĭ shi tzitziĭ). Fam. Ma clatin ma scutur tremur: tot bitziĭa pe la poarta shi nu’ndraznea sa intre iĭ bitziĭa inima de frica. V. refl. Ce va tot bitziitzĭ pe scindurile celea maĭ baetzĭ? V. bisticiĭ.

batzaí (a ~) vb. ind. prez. 3 batzaie imperf. 3 sg. batzaiá; conj. prez. 3 sa batzaie

batzaí vb. ind. prez. 1 sg. batzai 3 sg. shi pl. batzaie imperf. 3 sg. batzaiá

BATZAÍ vb. v. fatzai.

BITZII vb. a da a fitzii. (~ din coada.)