BANDÁJ bandaje s. n. 1. Fashie de panza sau de tifon utilizata la fixarea shi protejarea unui pansament sau la imobilizarea unei partzi bolnave a corpului. ♦ Aparat special pentru a sustzine o hernie. ♦ Fashie de panza cu care boxerii ishi infashoara pumnii pe sub manushi. 2. Coroana inelara de otzel sau de cauciuc care se monteaza pe janta unei rotzi de vehicul pentru a o feri de degradare. ♦ Imbracaminte in forma unei benzi infashurate pe o tzeava pe o varga de metal etc. Din fr. bandage.

bandaj sn [At: D. ZAMFIRESCU R. 270 / V: (inv) ~dagiu / Pl: ~e / E: fr bandage] 1 Fashie (elastica) cu care se leaga pentru a proteja o parte bolnava a corpului. 2 Totalitatea fashiilor sau bucatzilor de tzesatura ori tifon vata etc. cu care se acopera shi se fixeaza o parte bolnava (de obicei o rana) Si: pansament. 3 Aparat anume facut pentru (a fixa un pansament sau) a tzine strans un organ care tinde a se departa de pozitzia normala. 4 (Is) ~ pentru hernie Cerc de otzel elastic imbracat in panza shi cu o pernitza la capat care apasa pe locul unei hernii inghinale. 5 Fashie de panza cu care boxerii ishi infashoara pumnii shi peste care ishi pun manushile. 6 Fashie de cauciuc care inveleshte manerul diferitelor obiecte de sport pentru k sa nu alunece din mana shi sa fie mai ushor de tzinut. 7 Imbracaminte inelara de otzel sau de cauciuc care se monteaza pe osia unei rotzi de vehicul pentru a o feri de degradare. 8 (Min; lpl) Dulapi laterali ashezatzi in lungul unui tunel sau al unei galerii de mina Si: captusheala.

bandáj s.n. I (med.) 1 Banda (de tifon) care este aplicata pe un segment al corpului in scopul mentzinerii unui pansament realizarii unei compresiuni imobilizarii unei fracturi sau luxatzii mentzinerii unui mediu steril etc. 2 Pansament. 3 Bandaj pentru hernie = cerc de otzel elastic imbracat in pinza shi cu o pernitza la capat care apasa pe locul unei hernii inghinale. II 1 Fasha de pinza cu care boxerii ishi infashoara pumnii pe sub manushi. 2 Fishie de cauciuc care inveleshte minerul diferitelor aparate sportive pentru evitarea alunecarii din mina. 3 Coroana inelara de otzel sau de cauciuc care se monteaza pe obada unei rotzi de vehicul pentru a o proteja. 4 Captusheala in forma unei benzi care se infashoara pe o tzeava pe o varga de metal etc. 5 Inel de sirma cu care se consolideaza infashurarile rotoarelor mashinilor electrice. 6 (miner.; la pl.) Dulapi laterali ashezatzi in lungul unui tunel sau al unei galerii; captusheala. • pl. e. shi (inv.) bandágiu s.n. / <fr. bandage.

BANDÁJ bandaje s. n. 1. Fashie de panza sau tifon utilizata la fixarea shi protejarea unui pansament sau la imobilizarea unei partzi bolnave a corpului. ♦ Cerc de otzel elastic imbracat in panza shi cu o pernitza la capat care apasa pe locul unei hernii inghinale. ♦ Fashie de panza cu care boxerii ishi infashoara pumnii shi peste care ishi pun manushile. 2. Imbracaminte inelara de otzel sau de cauciuc care se monteaza pe obada unei rotzi de vehicul pentru a o feri de degradare. ♦ Imbracaminte in forma unei benzi infashurate pe o tzeava pe o varga de metal etc. Din fr. bandage.

BANDÁJ bandaje s. n. 1. Fasha (de obicei de tifon) cu care se acopera o rana sau cu care se sustzine sau se imobilizeaza o parte bolnava a corpului. V. pansament. Radu sentoarce brusc pentru k sa nui vada rana shi ishi incheie bandajul. CAMIL PETRESCU T. II 143. Ishi simtzi o vina in umarul drept shii veni in minte k poate se desfacuse bandajul shi curgea singele. D. ZAMFIRESCU R. 270. 2. Fishie de pinza cu care boxerii ishi infashoara pumnii shi peste care ishi pun manushile. 3. Piesa circulara (de cauciuc la automobil shi la avion de fier sau de otzel la un vehicul de cale ferata etc.) care se monteaza pe exteriorul obezii sau jantei rotzii.

BANDÁJ bandaje s. n. 1. Fasha (de tifon) cu care se acopera o rana sau cu care se sustzine sau se imobilizeaza o parte bolnava a corpului. V. pansament. 2. Fashie de panza cu care boxerii ishi infashoara pumnii shi peste care ishi pun manushile. 3. Piesa circulara montata pe exteriorul obezii sau jantei rotzilor la unele vehicule. Fr. bandage.

BANDÁJ s.n. 1. Fasha cu care se leaga o rana sau o parte bolnava a corpului; (p. ext.) pansament. ♦ Aparat special pentru a sustzine o hernie. ♦ Fasha cu care boxerii ishi infashoara pumnii pe sub manushi. 2. Cerc (de otzel de cauciuc etc.) care se monteaza pe janta unei rotzi de vehicul. 3. Sistem de inele din sarma cu care se consolideaza infashurarile rotoarelor mashinilor electrice. [Pl. je. / < fr. bandage].

BANDÁJ s. n. 1. fasha cu care se leaga o rana o parte bolnava a corpului; (p. ext.) pansament. ◊ aparat special pentru a sustzine o hernie. ◊ fasha cu care boxerii ishi infashoara pumnii pe sub manushi. 2. cerc metalic sau de cauciuc care se monteaza pe janta unei rotzi de vehicul. 3. sistem de inele din sarma cu care se consolideaza infashurarile rotoarelor mashinilor electrice. (< fr. bandage)

BANDÁJ ~e n. 1) Fashie de tifon sau de panza cu care se leaga o rana sau se imobilizeaza un organ vatamat. ~ elastic. 2) Banda de otzel sau de cauciuc care se imbraca pe obada rotzii unui vehicul (pentru a o proteja de degradare). /<fr. bandage

bandaj n. legatura pe o rana sau frantura.

*bandáj n. pl. e (fr. bandaje). Chir. Legatura la o rana saŭ frintura. Legatura elastica de otzel de sustzinut erniile.

bandagiu sn vz bandaj

bandáj s. n. pl. bandáje

bandáj s. n. pl. bandáje

bandaj pl. bandaje

bandaj je.

BANDÁJ s. (MED.) v. pansament.

BANDAJ s. (MED.) fasha pansament tifon (pop.) legatoare legatura oblojeala. (A legat rana cu un ~.)

bandaj bandaj s. n. (detz.) banda ingusta de hartie cu ajutorul careia se fumeaza mucurile de tzigara; tzigaret improvizat.